Nota de plată pentru criza politică/ România riscă retrogradarea economică dacă nu se găsește rapid un nou Guvern. Avertisment S&P Global: „Dizolvarea coaliţiei va complica eforturile de reducere a dublului deficit”

S&P Global, una dintre cele mai mari agenții de rating financiar, a transmis un semnal de alarmă după ce Parlamentul l-a demis pe Ilie Bolojan. Agenția avertizează că poate penaliza România prin reducerea ratingului de țară dacă situația politică se va prelungi.

Cum vede agenția S&P Global riscurile economice din România

Destrămarea Guvernului vine într-un moment total nepotrivit pentru țară, chiar când era nevoie de măsuri pentru reducerea deficitelor mari. Totuși, analiștii cred că partidele vor ajunge la o înțelegere în săptămânile următoare pentru a forma un nou executiv.

Reprezentanții agenției financiare au explicat impactul acestei crize politice asupra economiei:

„Dizolvarea coaliţiei formată din patru partide va complica eforturile de reducere a dublului deficit ridicat al României – deficitul de cont curent şi deficitul fiscal – pe măsură ce se apropie alegerile din 2028. Cu toate acestea, există un consens larg între partide pentru ajustări şi reforme fiscale suplimentare în 2027, iar un nou guvern este probabil să se formeze în următoarele săptămâni”, a transmis agenţia, conform Profit.ro.

Analiștii atrag atenția că o prelungire a acestui blocaj va afecta direct buzunarul țării.

„Ne-am putea reduce ratingurile privind România dacă impasul său guvernamental s-ar prelungi sau ar duce la incapacitatea de a reduce şi mai mult deficitele fiscale în 2027. Credem că, dacă Guvernul României nu este în măsură să obţină intrările de fonduri preconizate ale UE în perioada 2026-2027, acest lucru ar limita perspectivele de creştere ale economiei, ar complica consolidarea fiscală a Guvernului şi ar amplifica riscurile balanţei de plăţi”, avertizează agenţia de rating.

De ce riscuri externe este vizată România  

Pe lângă scandalurile politice în plan intern, România este expusă și unor riscuri care vin din contextul internațional. Războiul din Orientul Mijlociu poate da peste cap piața energiei pentru o perioadă lungă, ceea ce ar scumpi produsele, ar crește inflația și ar lovi puternic în economia națională.

Singura cale pentru ca lucrurile să reintre pe un făgaș stabil este ca România să atragă rapid fondurile europene.

„De asemenea, ne aşteptăm ca România să obţină majoritatea facilităţilor de finanţare disponibile ale UE în acest an (în valoare de până la 3,5% din PIB-ul său), ceea ce ar putea acoperi o parte semnificativă a cerinţelor ridicate de finanţare externă ale României”, notează agenţia.

Ce măsuri cere S&P Global de la viitorii miniștri

Viitorii miniștri vor primi o listă foarte clară de obligații din partea partenerilor externi. Guvernul trebuie să taie din cheltuieli pentru a reduce deficitul și să facă reformele cerute de Uniunea Europeană pentru ca banii strânși să nu fie blocați.

„In special, guvernul trebuie să continue să pună în aplicare o agendă de consolidare pentru a rămâne pe drumul cel bun pentru a-şi îndeplini cerinţele privind procedura de deficit excesiv din partea UE; să pună în aplicare o serie de reforme pentru a asigura fluxurile de fonduri ale UE, inclusiv din cadrul mecanismului de redresare şi resălbăticire (RRF), a Acţiunii de securitate pentru Europa (SAFE) şi a Fondului de coeziune; şi să facă faţă efectelor stagflaţiei determinate de conflictul din Orientul Mijlociu”, indică agenţia de rating.

Pentru perioada următoare, specialiștii văd două scenarii politice: fie partidele din fosta coaliție se împacă și pun un premier tehnocrat, fie se va merge pe un guvern minoritar.

Care sunt cele mai mari riscuri în perioada următoare

Printr-un raport neprogramat, agenția a decis să păstreze actualul rating al României. Însă,  avertismentul de final arată că riscurile economice rămân uriașe.

„Perspectivele reflectă, de asemenea, susceptibilitatea României de a schimba încrederea investitorilor, din cauza nevoilor considerabile de finanţare externă şi deţinerilor nerezidente ridicate ale datoriei guvernamentale”, conform sursei citate.