Criză în banking: retragerea BRD, ING și Raiffeisen pune în pericol contractul colectiv pentru 30.000 de angajați

30.000 de angajați ai băncilor BRD, ING și Raiffeisen riscă să rămână fără protecția contractului colectiv de muncă din mai 2026. Blocajul a apărut după retragerea acestor bănci din patronat. Astfel, s-au declanșat negocieri de urgență la București cu liderii sindicali europeni.

Intervenția europeană pentru cei 30.000 de angajați ai BRD, ING și Raiffeisen Bank

Secretarul regional al UNI Europa a venit la București pentru a se întâlni cu reprezentanții Ministerului Muncii, după ce Raiffeisen Bank, Société Générale (BRD) și ING au părăsit federația patronală.

Oliver Roethig a purtat discuții cu secretarul de stat Francisc Oscar Gal și cu președintele CPBR, Sergiu Manea, iar la întâlnire au participat  și liderii federațiilor sindicale FSIF și FSAB, alături de reprezentanții Cartel Alfa.

Impactul retragerii băncilor asupra sectorului de muncă

Uniunea Europeană vrea ca 80% de angajați să aibă salarii și condiții de muncă stabilite prin negocieri la comun, nu doar individual. Retragerea băncilor strică planul ăsta și încalcă promisiunile pe care România le-a făcut ca să primească banii din PNRR pentru reforma muncii. Cele trei bănci menționate reprezintă împreună aproximativ 20% din angajații din sectorul bancar românesc, iar fără ele, federația patronală nu mai depășește pragul de 35% necesar pentru un acord sectorial.

Acest acord include beneficii esențiale precum un salariu minim specific industriei, plăți compensatorii și pauze de odihnă pentru mii de oameni. Practic, sindicatele europene s-au mobilizat pentru a determina marile bănci să revină la negocieri, astfel încât cei angajații să nu piardă protecția legală oferită de contractul colectiv.

Declarațiile liderilor sindicali și ale oficialilor guvernamentali

Oliver Roethig a subliniat importanța dialogului social într-o declarație oficială după întâlnire:

„Acordul sectorial din bankingul românesc a fost un model pentru țările din regiune și a adus beneficii reale angajaților. UNI Europa și afiliații săi au relații bune cu aceste bănci în întreaga Europă. Acțiunea lor contrazice efortul nostru comun de a consolida dialogul social și negocierea colectivă. Le cerem celor trei bănci să revină la masa negocierilor pentru a proteja salariile și condițiile de muncă ale zecilor de mii de angajați din industrie”, a declarat Oliver Roethig pentru comunicatul de presă.

La rândul său, secretarul de stat Francisc Oscar Gal încurajat negocierea cu autoritățile.

„Discuțiile au avut ca scop susținerea procesului de negociere a unui nou contract colectiv de muncă în sectorul bancar, contribuind la consolidarea unui cadru de colaborare între partenerii sociali. Apreciem deschiderea pentru dialog, precum și schimbul constructiv de opinii între toți partenerii implicați. Considerăm că discuțiile au reprezentat un pas important atât în identificarea unor idei constructive privind procesul de negociere, cât și în conturarea unui cadru comun de colaborare”, a declarat secretarul de stat, Francisc Oscar Gal.

Prezent la discuții, Dan Paraschiv, președintele FSAB, a tras un semnal de alarmă privind efectele acestei măsuri.

„Federația Sindicatelor din Asigurări și Bănci își exprimă îngrijorarea cu privire la retragerea BRD Société Générale, ING Bank și Raiffeisen din Consiliul Patronatelor Bancare din România. Această măsură afectează grav dialogul social din România, inclusiv prin faptul că peste 30.000 de angajați din sectorul bancar din România nu vor mai beneficia de drepturile obținute prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel de sector. FSAB face demersuri pentru readucerea băncilor la dialog și va încerca să facă tot posibilul pentru consolidarea drepturilor angajaților din sector”, a declarat Dan Paraschiv.

Adela Bădescu, președintele FSIF, a completat subliniind contextul european.

„Această întâlnire este un semnal clar că dialogul social la nivel de sector trebuie consolidat și tratat ca un pilon esențial al stabilității în industria bancară. Într-un moment în care sectorul bancar trece prin transformări rapide generate de digitalizare, restructurare și presiuni pe piața muncii, este responsabilitatea noastră comună să construim un cadru corect și predictibil pentru angajați. FSIF susține ferm consolidarea negocierii colective și implicarea reală a partenerilor sociali în deciziile privind viitorul sectorului. Sprijinul UNI Europa confirmă că aceste obiective nu sunt doar o prioritate națională, ci fac parte dintr-un efort european mai amplu de protejare a drepturilor lucrătorilor și de consolidare a dialogului social”, a declarat Adela Bădescu.

Cum s-a ajuns la criza celor 30.000 de angajați

Conflictul a început pe 9 martie, când sindicatele au reacționat la retragerea a trei bănci din CPBR și au spus că decizia este inacceptabilă. Au atras atenția că, fără dialog, angajații ar putea rămâne fără protecție din mai 2026 și au cerut implicarea BNR și BCE, scrie BankingNews.

Subiectul a ajuns apoi la ETUC, care a cerut intervenția Comisiei Europene și a Guvernului.