Alimentele ultraprocesate, mai sănătoase decât credem? Ce arată studiile

Când auzim expresia „alimente ultraprocesate”, ne gândim de obicei la chipsuri, băuturi carbogazoase sau deserturi pline de zahăr. Însă un studiu recent publicat de cercetătorii de la Swinburne University of Technology aduce o perspectivă diferită: nu toate alimentele ultraprocesate sunt la fel de nocive, iar unele pot avea chiar beneficii surprinzătoare pentru sănătate.

Într-un interviu, profesorul asociat Jimmy Louie, expert în nutriție și dietetică, a explicat că problema nu este procesarea în sine, ci tipul de procesare și valoarea nutrițională finală a produsului.

Sunt alimentele ultraprocesate întotdeauna dăunătoare

Percepția generală este că alimentele ultraprocesate sunt sinonime cu junk food-ul, însă cercetarea condusă de profesorul Louie arată că lucrurile sunt mai nuanțate. „Titlurile din presă sugerează că toate alimentele ultraprocesate sunt rele, dar adevărul este mai complex. Unele oferă valoare nutrițională reală și se pot integra cu ușurință într-o dietă sănătoasă”, a declarat expertul.

Aceasta înseamnă că nu toate produsele etichetate ca ultraprocesate trebuie eliminate din alimentație. Mai important este modul în care sunt consumate și echilibrul general al dietei.

Ce beneficii ascund unele alimente ultraprocesate

Studiul arată că aceste produse pot aduce avantaje semnificative, mai ales pentru comunitățile vulnerabile sau persoanele cu resurse financiare limitate. Printre beneficiile evidențiate se numără:

• Accesibilitatea nutrițională – multe alimente ultraprocesate conțin vitamine și minerale esențiale, care altfel ar fi dificil de obținut.

• Reducerea risipei alimentare – datorită termenului de valabilitate mai lung, acestea contribuie la o utilizare mai eficientă a resurselor.

• Practicitatea – pentru cei care nu pot avea zilnic acces la produse proaspete, aceste opțiuni devin o soluție de compromis acceptabilă.

Astfel, ultraprocesarea nu este în sine un „dușman al sănătății”, ci o unealtă care, utilizată corect, poate sprijini o alimentație echilibrată.

Cum este folosit sistemul Nova pentru clasificarea alimentelor

Analiza a vizat și sistemul Nova, utilizat internațional pentru a grupa alimentele în patru mari categorii:

• Neprocesate sau minim procesate – fructe, legume, carne proaspătă.

• Ingrediente procesate – uleiuri, zahăr, sare.

• Alimente procesate – conserve simple, pâine artizanală.

• Alimente ultraprocesate – produse industriale complexe, cu aditivi.

Deși Nova a ajutat la înțelegerea fenomenului, profesorul Louie subliniază că sistemul are limite: „Clasificarea după procesare a adus contribuții importante pentru sănătate, dar nu surprinde diferențele esențiale de calitate nutrițională și implicațiile reale asupra organismului.”

Pot alimentele ultraprocesate fortificate preveni carențele nutriționale

Un alt aspect important subliniat de cercetători este legat de accesibilitate. În multe zone ale lumii, alimentele proaspete și minim procesate nu sunt disponibile zilnic sau au prețuri foarte ridicate, ceea ce le face greu de integrat într-o dietă constantă. În aceste cazuri, produsele ultraprocesate fortificate cu vitamine și minerale pot juca un rol crucial în prevenirea deficiențelor nutriționale. De exemplu, cerealele îmbogățite cu fier sau laptele fortificat cu vitamina D au contribuit la îmbunătățirea sănătății populației în multe țări.

Ce rol joacă procesarea alimentelor în sănătatea noastră

Cercetarea arată că nu procesarea în sine este problema, ci tipul de procesare. Unele metode, precum pasteurizarea sau fortificarea cu vitamine, adaugă valoare alimentelor și le fac mai sigure sau mai hrănitoare. Altele, în schimb, pot crește nivelul de zahăr, sare și grăsimi nesănătoase, contribuind la apariția bolilor cronice.

Cum ne poate ajuta educația nutrițională să alegem corect alimentele