Avocatul Poporului se opune scăderii vârstei răspunderii penale la 12 ani pentru omor. Motivele invocate

Avocatul Poporului critică ferm propunerea legislativă de reducere a vârstei răspunderii penale la 12 ani în cazul infracțiunii de omor, avertizând că o astfel de măsură nu este justificată psihologic, social sau statistic. Instituția subliniază că statul ar trebui să pună accent pe prevenție și intervenție socială, nu pe pedeapsă.

Despre ce este vorba

Avocatul Poporului a transmis Ministerului Justiției un punct de vedere negativ privind inițiativa legislativă depusă de deputatul neafiliat Alexandru-Ștefan Băișanu. Propunerea prevede coborârea pragului de răspundere penală de la 14 la 12 ani pentru infracțiunea de omor, dar numai dacă se dovedește că minorul a acționat cu discernământ, scrie Adevărul.

Inițiatorii susțin că statul trebuie să poată interveni penal în cazuri extrem de grave, invocând și exemple internaționale unde limita este mai scăzută. În Marea Britanie, Elveția sau Australia pragul este de 10 ani, iar în Turcia, Olanda și Grecia este de 12 ani.

Crima de la Cenei

Dezbaterile au fost amplificate de crima de la Cenei, un caz care a șocat opinia publică. Un adolescent de 15 ani a fost ucis de trei minori cu vârste între 13 și 15 ani. Indignarea a crescut după ce s-a aflat că băiatul de 13 ani implicat nu poate răspunde penal din cauza vârstei.

Cazul a generat inclusiv o petiție online semnată de mii de persoane care cer scăderea vârstei răspunderii penale.

Ce prevede legea acum

În prezent, legislația din România stabilește:

• copiii sub 14 ani nu răspund penal;
• minorii între 14 și 16 ani răspund penal doar dacă se dovedește discernământul;
• minorii peste 16 ani răspund penal conform regulilor generale, cu regim special.

Proiectul aflat în discuție ar coborî pragul la 12 ani exclusiv pentru omor și doar după expertiză psihologică și psihiatrică.

Argumentele Avocatului Poporului

Instituția avertizează că dezvoltarea psihică și emoțională la 12-13 ani este incompletă, iar capacitatea de a înțelege pe deplin gravitatea unei fapte precum omorul este limitată.

Avocatul Poporului susține că reacția statului trebuie să fie una de protecție, nu de sancționare penală. În locul proceselor penale, instituția recomandă consiliere psihologică, sprijin familial, supraveghere și măsuri educative.

De asemenea, se atrage atenția asupra riscului de stigmatizare: implicarea timpurie în sistemul penal poate eticheta copilul drept „infractor” și îi poate reduce șansele de reintegrare socială. Studiile citate arată că intervenția penală precoce nu reduce neapărat violența, iar uneori o poate amplifica.

Problemele reale, dincolo de pedeapsă

Avocatul Poporului subliniază că mulți minori care comit infracțiuni provin din medii vulnerabile: familii dezorganizate, părinți plecați în străinătate, abandon școlar sau lipsă de supraveghere.

Instituția consideră că problema principală nu este lipsa pedepsei, ci insuficiența serviciilor sociale. Soluția indicată este prevenția: intervenție timpurie, sprijin pentru familii, implicarea școlii și a specialiștilor.

Date statistice și poziția Ministerului Justiției

Potrivit analizei Avocatului Poporului, în perioada 2023-2026 au fost doar două cazuri de omor comise de minori sub 14 ani, raportate la aproximativ trei milioane de copii din această categorie de vârstă.

Instituția avertizează împotriva modificării legii sub presiunea emoțiilor generate de cazuri izolate.

La rândul său, ministrul Justiției a precizat că ministerul nu a inițiat un proiect de modificare a vârstei răspunderii penale. Tema este analizată într-un grup de lucru care consultă autorități, profesioniști ai dreptului și reprezentanți ai societății civile, urmând ca eventualele concluzii să fundamenteze o posibilă inițiativă legislativă.