Campusurile școlare din mediul rural, o idee care și-a demonstrat deja eficiența la noi în țară. „Le place și nu mai vor să plece”

Daniel David, ministrul Educației, a formulat recent o idee conform căreia accesul la educație de calitate pentru tinerii din mediul rural ar putea fi facilitat de construirea campusurilor școlare. Nu este prima dată când este expusă o idee similară, iar astfel de campusuri există deja la noi în țară.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a vorbit recent despre nevoia unei schimbări de „arhitectura” în ceea ce privește  școlile din mediul rural, unde populația școlară scade și implicit, decalajele între urban și rural cresc. O posibilă soluție ar fi construirea de campusuri rurale, a spus ministrul, în care să fie aduși elevi de la mai multe școli din mediul rural, iar aceste campusuri, dotate nu doar cu săli de clasă, ci și cu internat și cantină, să acopere o zonă de 50-70 de kilometri.

„Avem microbuzele școlare, unii pot merge la sfârșit de săptămână acasă. Atunci putem avea efectul pe care l-a avut reforma lui Spiru Haret”, a spus ministrul, invitat în cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi 24, potrivit Adevărul.

La Cumpăna, un astfel de campus funcționează de aproape 10 ani

Însă, ideea campusurilor școlare nu este o noutate, drept dovadă, metoda s-a și implementat în unele școli. La o parte dintre instituții, beneficiile sunt deja evidente.

În localitatea Cumpăna, din proximitatea municipiului Constanța, funcționează de aproape 10 ani un astfel de campus. A fost construit, spune viceprimarul localității, Florin Neagu, cu 8 milioane euro.

„E compus dintr-o clădire școală cu 24 de săli de clasă, are sală de sport proprie, cămin internat cu vreo 200 de locuri, atelier pentru practica copiilor, cantină, garsoniere pentru profesori. E foarte modern”, a spus edilul.

Una dintre problemele uriașe pe care investiția de 8 milioane euro le-a rezolvat în Câmpina este aceea a spațiului destinat sălilor de clasă.

„Dacă nu era acest campus școlar trebuia să învățăm în patru schimburi, nu ne mai permiteam liceu, pentru că dacă nu ai spații, unde să înveți cu elevii. Ar fi trebuit să renunțăm la liceu și gândiți-vă că sunt copii care nu-și permit să facă naveta. Unii poate din cauza sănătății, chiar dacă sunt microbuze și se decontează naveta”, a spus directoarea școlii, Ionela Baciu.

Cantina din campusul de la Cumpăna, un ajutor real oferit elevilor

Construirea de campusuri în care să fie aduși elevi are la bază problema numărului mic de elevi din unele localități. Astfel, se urmărește dispariția învățământului simultan, precum și risipirea de resurse. La Cumpăna această problemă nu există. Anul acesta școlar funcționează 62 de clase, iar pentru anul viitor au fost propuse 66.

„La liceu și profesională avem copii și din localitățile vecine. La profesională am propus două clase și le-am făcut, au venit și din altă parte, și elevi de-ai noștri, și la liceu au venit și din altă parte. Avem elevi din Tuzla, Eforie, Topraisar, Movilița. Ei inițial vin la liceu cu medii mici, așa au completat opțiunile și au ajuns la noi cu medii mai mici, nu-și doresc neapărat să rămână la Cumpăna, dar după aceea le place și nu mai vor să plece, rămân până la final”, a mai adăugat Ionela Baciu.

Dacă internatul nu este folosit pe tot parcursul anului școlar, pentru că majoritatea elevilor sunt de la nivelul localității, cantina, în schimb, le este de mare ajutor. Aproximativ 1.300 elevi din cei aproape 1.500 câți are unitatea de învățământ beneficiază de masă caldă.

Abandonul școlar este

Faptul că nu ar mai exista abandon școlar este principalul avantaj al campusului școlar construit la Cumpăna, a spus viceprimarul.  Însă, Ionela Baciu a dezvăluit că sunt și situații în care, după doi ani de absentat, elevii rămași cu situația neîncheiată se consideră că au abandonat. Totuși, astfel de situații sunt destul de puține raportat la numărul total de elevi.

După ce mănâncă, elevii rămân la școală pentru activități remediale, desfășoară și diverse activități culturale și sportive.

„Desfășurăm pregătire suplimentară, activități de cerc, mai pregătesc spectacole pentru diferitele activități, muzică, teatru, activități derulate prin PNRAS”, a mai spus directoarea școlii, Ionela Baciu.