Când vor circula trenurile cu hidrogen în România. Cum afectează întârzierile finanțarea europeană

România face pași timizi spre transportul feroviar sustenabil, prin achiziția de trenuri cu hidrogen, proiect finanțat prin PNRR. Deși inițiativa a fost demarată acum trei ani, implementarea este întârziată, iar autoritățile trebuie să grăbească procedurile pentru a nu pierde finanțarea europeană.

De ce întârzie achiziția trenurilor cu hidrogen

Autoritățile române au organizat până acum patru licitații pentru cele 12 trenuri cu hidrogen, dintre care trei au fost anulate, iar la a patra s-a prezentat un singur ofertant, Siemens. Procesul de evaluare a ofertei este în curs de desfășurare de peste opt luni, fără ca rezultatele să fie finalizate.

Claudiu Mureșan, președintele Autorității pentru Reformă Feroviară, a declarat că „procedura de achiziție publică a celor 12 trenuri cu hidrogen se află în stadiu avansat de evaluare, fiind finalizat și încărcat în SEAP procesul-verbal privind analiza și evaluarea propunerii financiare”.

Estimările autorităților indică faptul că trenurile vor putea circula abia la finalul semestrului I din 2028, iar prima rută va fi București Nord – Aeroport Henri Coandă. Valoarea contractului ar putea ajunge până la 2,46 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un preț minim de aproximativ 120 de milioane de lei pentru un singur tren.

Pe ce rute vor circula trenurile cu hidrogen

Cele 12 trenuri vor fi utilizate pe patru trasee principale: București Nord – Aeroport Henri Coandă; București Nord – Chitila – Titu – Pitești – Piatra Olt – Craiova; București Nord – Chitila – Titu – Târgoviște; și Pitești – Curtea de Argeș.

Lucrările la linia București – Pitești, necesare pentru adaptarea la circulația trenurilor cu hidrogen, vor fi finalizate abia la sfârșitul acestui an. Trenurile sunt capabile să atingă viteze de până la 140 km/h și au o autonomie de peste 1.000 de kilometri cu un singur rezervor, relatează Libertatea.

Ce avantaje și dezavantaje au trenurile cu hidrogen

Trenurile pe bază de hidrogen reprezintă o soluție ecologică, cu emisii zero de CO2, și sunt potrivite pentru rutele neelectrificate. Acestea reduc semnificativ poluarea aerului, sunt mai silențioase decât trenurile diesel și asigură autonomie excelentă pentru transportul regional. Pe de altă parte, principalele provocări țin de costurile ridicate, inclusiv pentru infrastructura de alimentare, care trebuie dezvoltată concomitent cu achiziția garniturilor.

Experiențele internaționale arată că trenurile cu hidrogen funcționează eficient: primul tren de acest tip a parcurs în 2022, în Germania, 1.175 de kilometri fără realimentare, iar alte state europene precum Suedia, Franța și Italia își extind treptat această tehnologie. România rămâne astfel în linie cu tendințele de modernizare a transportului feroviar ecologic, deși întârzierile administrative amenință să compromită finanțarea europeană.