EXCLUSIV // SRI, din nou la mâna lui Daniel Morar? Ordonanța privind CARTELELE PREPAY ar putea merge la CCR. Augustin Zegrean, pentru B1.RO: Proiectul poate pica dacă NU respectă GDPR-ul (VIDEO)

EXCLUSIV ONLINE // Proaspăt anunțat în ședința de Guvern de marți, actul normativ adoptat prin OUG care prevede obligarea furnizorilor de telefonie mobilă de a colecta datele de identifcare ale utilizatorilor cartelelor SIM, cel mai bine cunoscute drept prepay, ar putea să ajungă din nou la Curtea Constituțională.

Avocatul Poporului, Renate Weber, a anunțat miercuri că va analiza ordonanța de urgență adoptată de Guvern privind obligarea furnizorilor de telefonie mobilă de a colecta datele de identificare ale utilizatorului cartelei SIM. Mai exact, aceasta a precizat că trebuie verificat dacă în textul actului normativ, ce va apărea în Monitorul Oficial, au fost făcute modificări față de proiectele anterioare care au picat la Curtea Constituțională.

„Trebuie să vedem exact textul din Monitorul Oficial, o variantă pe care noi am văzut-o ne-a arătat nimic că din ce Curtea Constituțională decisese înainte nu fusese modificat în acest act normativ. Dacă asta rămâne situația și asta e actul normativ atunci acolo o să facem o solicitare de neconstituționalite„, a afirmat Renate Weber.

Politică - 06 dec, 23:52

Georgescu îndeamnă la încălcarea hotărârii CCR: „Decizia e obligatorie, dar nu există nicio sancțiune pentru neaplicarea ei. Cerem membrilor AEP și BEC să nu oprească procesul de votare”

Istoria proiectelor „Big Brother”

Această prevedere privind vânzarea cartelelor prepay doar cu buletinul are o istorie îndelungată. Prima dată când a apărut această idee, a fost în 2012, după atacul terorist din localitatea bulgară Burgas, când a fost discutată în ședința Consiliului Suprem de Apărării a Țării (CSAT).

Ulterior a fost preluată de doi deputați considerați a fi apropiați de SRI: Sebastian Ghiță și Georgian Pop (chiar președintele comisiei de control al SRI) și s-a concretizat în 2014 într-o lege unde cartelele prepay doar cu buletinul erau băgate la pachet cu obligația furnizării și reținerii datelor personale la accesarea rețelelor publice Wi-Fi. Acest proiect a fost susținut și de Victor Ponta, pe atunci prim-ministru.

Legea avea să pice la Curtea Constituțională în urma unei contestații făcute de Victor Ciorbea, pe atunci Avocatul Poporului. Tot în acea perioadă, CCR a respins și așa-zisa Lege Big Brother, care dădea puteri sporite SRI în accesarea datelor stocate de operatorii de telefonie mobilă, provocând o reacție furioasă a lui George Maior, pe atunci director SRI.

În atacurile sale virulente, George Maior s-a lansat în atacuri directe la judecători și l-a nominalizat direct și pe Daniel Morar, fost șef al DNA ajuns cu puțin înainte de judecarea acestor proiecte judecător CCR. Fostul șef SRI i-a acuzat că au creat un vid legislativ și că „va ști pe cine să arate cu degetul”, atunci când se va petrece „o catastrofă”.

Maior a plecat de la conducerea SRI, la scurt timp, în ianuarie 2015. Înainte de această plecare, însă, judecătorul CCR Toni Greblă avea să fie arestat preventiv într-un dosar care s-a finalizat prin achitare în iunie 2019. Numeroase voci aveau să acuze, ulterior, SRI de implicare în dosarul lui Greblă.

Cioloș, pe aceeași lungime de undă cu SRI

Tema nu a dispărut, însă, din atenția publică. În 2016, premierul Dacian Cioloș menționa, în contextul atacurilor teroriste de la Bruxelles, că „serviciile se plâng de cartelele prepay” și că „înțeleg că au fost folosite în ultima perioadă cartele din România în pregătirea unor atentate în altă parte, în Uniunea Europeană”.

„Serviciile cer mai multe instrumente care să le permită să monitorizeze atent situaţia”, explica Cioloș. Guvernul tehnocrat a anunțat că lucrează la un astfel de proiect de lege, însă nu s-a concretizat.

Noua formă a actului normativ prin care se introduce obligativitatea achiziționării de cartele prepay doar cu buletinul a venit după tragedia de la Caracal.

„Pentru îmbunătățirea localizării persoanei care solicită apelurile de urgență, prin acest act normativ, se instituie obligația furnizorilor de servicii de telefonie mobile, pentru care plata se face în avans, de a utiliza serviciul numai după ce au colectat datele de identificare ale utilizătorului cartelei SIM. Începând cu data de 1 septembrie 2020, este interzisă furnizarea serviciilor de telefonie destinate publicului la puncte mobile, pentru care plata se face în avans, prin intermediul cartelelor SIM, ai căror utilizatori finali nu au pus la dispoziția furnizorului datele de identificare. Deci, de la 1 septembrie 2020, nu se va mai putea vinde o cartelă SIM fără a fi prezentate datele de identificare ale utilizatorilor”, a declarat Nelu Barbu, marți, după ședința de guvern.

Augustin Zegrean, despre șansele proiectului la CCR

Contact de B1.ro, fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, în mandatul căruia au picat primele încercări, a explicat că proiectul normativ poate fi aprobat de CCR doar dacă respectă anumite criterii clare specificate și prin lege națională și prin nou apărutul regulament GDPR.

Mai exact, Augustin Zegrean a arătat că actul normativ trebuie să precizeze clar „cine colectează datele, cum stochează datele, unde le stochează, cum le întrebuințează și cum le distruge„.

Acesta a mai arătat că CCR nu a avut nimic împotriva ideii de a vinde cartele prepay doar cu buletinul, dar proiectele anterioare nu au oferit garanții clare pentru respectarea protecției datelor personale, lăsând la liber chiar posibilitea ca un „chioșcar” să vândă cartele și să intre în posesia unor date personale, iar oameni să cadă victime unor furturi de date ce pot fi folosite în scopuri ilicite.

Augustin Zegrean a confirmat că o parte cheie pentru șansele ca actul normativ să treacă de CCR stă în Regulamentul general privind protecția datelor (celebrul GDPR), devenit lege în România începând cu 25 mai 2018.