UPDATE: Ședința CCR privind pensiile magistraților, amânată pentru 16 ianuarie. S-au prezentat doar 5 dintre cei 9 judecători. Ce a declarat președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu (VIDEO)

Publicat: 29 12. 2025, 10:45
Actualizat: 29 12. 2025, 16:03
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

UPDATE 10:45: Ședința Curții Constituționale a României (CCR) dedicată analizei pensiilor magistraților a fost amânată, următorul termen fiind stabilit pentru 16 ianuarie, ora 10:00. Amânarea a survenit din cauza lipsei de cvorum.

Ce a declarat președintele CCR

Președintele CCR Simina Tănăsescu a făcut declarații, ceea ce reprezintă o premieră.

Redăm, mai jos, declarațiile făcut de Simina Tănăsescu:

„Bună ziua! Doar o scurtă declarație astăzi cu privire la modul în care funcționează Curtea Constituțională, obligatoriu în prezența tuturor celor 9 judecători, dar dacă plenul nu se poate întruni în deplinătatea sa, este necesară prezența a două treimi din numărul judecătorilor. În mod obișnuit, la ședințele plenului participă toți judecătorii, cu excepția situațiilor în care există absențe justificate. Pentru săptămâna în curs, din 29 decembrie 2025 până duminică, 4 ianuarie 2026, singura persoană care avea concediu eram eu și mi l-am anulat azi dimineață.

Dat fiind că am văzut speculații prin presă legate de bilete de avion în jurul prânzului, orice discuție legată de vreun potențial bilet de avion, în ce mă privește, nu-și mai are sensul. Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru ieri, data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă. El s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.

Pentru că am constatat (…) în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat și unele speculații legate de o posibilă amânare a pronunțării sau întrerupere a deliberărilor, pot să fac precizări și în acest sens. Prevederea legală stabilește că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă, din punct de vedere procedural, este cerută de un judecător, iar pe fond cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii.”, a spus Tănăsescu.

Ce a mai spus președintele CCR

„Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât ședința de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi și n-o să se termine până la următorul termen. Dar pentru că am văzut în presă speculații legate de un eventual studiu de impact sau astfel de lucruri,(…) trebuie să precizez că studiul de impact este un document premergător în adoptarea actelor normative reglementat de Legea 24 din 2000. Nu e o noutate și nu fac altceva decât să precizez informații care sunt cunoscute în spațiul public, pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial.

Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. E o opinie majoritară. Mă număr în opinia minoritară care crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza constituționalității legilor, dar aceasta este jurisprudența în momentul de față. Deci, studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră.

Merg cu speculația mai departe, dacă vreți, și avansez ipoteza unui posibil reviriment de jurisprudență. Probabil că aș fi cea mai fericită dacă s-ar întâmpla asta. Numai că în cauza de față, atât obiectul controlului nostru, cât și sesizarea care ne-a fost adresată sunt publice și se poate constata că aspectele legate de studiul de impact nu fac obiectul acestui dosar.

Prin urmare, şi aici mă opresc, următorul termen, în continuarea deliberărilor noastre, a fost stabilit pentru data de vineri, 16 ianuarie, la orele 10:00. Vă mulțumesc frumos. Urări de an bun, cu sănătate, la mulți ani tuturor!”, a mai adăugat Tănăsescu.

Aceasta este a treia amânare în ceea ce privește o decizie legată de pensiile speciale. Celelalte amânări au avut loc pe 10 decembrie, respectiv pe 28 decembrie.

UPDATE ora 10:38: Până acum, la ședința Curții Constituționale a României (CCR) s-au prezentat doar 5 dintre cei 9 judecători. În sala de ședință sunt prezenți președinta Simina Tănăsescu și magistrații Laura Scântei, Asztalos Csaba, Mihaela Ciochină și Dacian Dragoș.

Cine lipsește de la ședința CCR

Judecătorii Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioic nu au ajuns încă la întâlnire. Potrivit unor surse, situația creează un blocaj, deoarece nu este îndeplinit cvorumul necesar pentru luarea unei decizii.

Ce consecințe poate avea lipsa cvorumului

Fără prezența a cel puțin șase judecători, Curtea nu poate adopta o hotărâre oficială. În aceste condiții, potrivit surselor citate, este posibilă o nouă amânare a deciziei, prelungind astfel procesul decizional.

Știrea inițială

Ce se întâmplă cu pensiile magistraților? Curtea Constituțională a României este așteptată, luni, să se pronunțe asupra legii care schimbă regulile de pensionare pentru magistrați, după două amânări succesive.

Situația a devenit tensionată după ce, la ședința de duminică, deliberările nu au mai putut continua din cauza lipsei de cvorum, patru judecători părăsind sala în timpul pauzei, potrivit Știripesurse. Pentru adoptarea unei soluții era nevoie de prezența a cel puțin șase dintre cei nouă judecători constituționali.

De ce este atât de importantă decizia pe care o va lua CCR privind pensiile magistraților

Legea contestată prevede schimbări majore, atât în stabilirea cuantumului pensiei, cât și în condițiile de pensionare. Documentul a mai ajuns pe masa Curții Constituționale în octombrie, când a fost declarat neconstituțional din cauza lipsei avizului CSM. Ulterior, Guvernul și-a angajat din nou răspunderea în Parlament, de această dată având aviz, chiar dacă unul negativ.

”Curtea Constituţională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de 29 decembrie 2025, ora 10,00, în cazul obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând lipsa cvorumului în cadrul şedinţei de deliberare intervenită în data de 28 decembrie 2025”, a transmis CCR.

Ce prevede, concret, legea pensiilor pentru magistrați

Noua lege aduce modificări importante în sistemul pensiilor de serviciu pentru magistrați. În primul rând, vârsta de pensionare nu mai este stabilită separat, ci va fi raportată la vârsta standard din sistemul public de pensii. Până la finalul anului 2026, este menținută totuși o vârstă minimă de pensionare de 49 de ani, după care creșterea se va face gradual pentru fiecare generație.

Un alt element major este introducerea unei vechimi totale în muncă de cel puțin 35 de ani, nu doar în magistratură. Această condiție va fi implementată treptat, astfel încât să existe o perioadă de adaptare. Tot etapizat va crește și vârsta de pensionare, până la atingerea pragului de 65 de ani.

În ceea ce privește partea financiară, proiectul stabilește că pensia de serviciu va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate. Există și o limitare importantă: pensia netă nu va putea depăși 70% din venitul net pe care magistratul l-a avut în ultima lună de activitate.

Legea modifică și regulile privind bonificația de 1% și actualizarea pensiilor. Aceste facilități vor mai fi aplicate doar celor care au deja decizie de pensionare sau îndeplinesc condițiile înainte de intrarea în vigoare a legii, fără a se mai lua în calcul vechimea acumulată ulterior.

Ce se întâmplă cu pensiile magistraților? Poate schimba această lege sistemul pensiilor speciale?

Legea a fost deja subiectul mai multor dezbateri și contestații, iar decizia CCR privind pensiile magistraților va avea impact direct asupra sistemului judiciar și a bugetului de stat.