Cum să ai un intestin sănătos? Recomandările Mihaelei Bilic, medic nutriționist

Digestia dificilă, oboseala și infecțiile frecvente ar putea fi semne ale unui dezechilibru intestinal. Nutriționista Mihaela Bilic explică cum să menținem microbiota sănătoasă și ce alimente sunt esențiale.

Ce spune Bilic

Dezechilibrul florei intestinale, cunoscut ca disbioză, poate fi cauza mai multor probleme de sănătate, de la tulburări digestive la afectarea sistemului imunitar. Mihaela Bilic explică că microbiota, ansamblul bacteriilor și microorganismelor din tubul digestiv, joacă un rol crucial în buna funcționare a organismului.

„Compusă din 100.000 de miliarde de microorganisme din specii diferite, microbiota are o greutate de aproape 2 kilograme la un adult. Ea participă activ la digestie, are rol esențial în imunitate și influențează echilibrul sistemului nervos și endocrin”, afirmă Mihaela Bilic pe Facebook.

Disbioza, consecințe vizibile și subtile

Dezechilibrul intestinal poate apărea din cauza stresului, alimentației dezechilibrate, antibioticelor sau a infecțiilor repetate. Printre semnele disbiozei se numără balonarea, diareea sau constipația, oboseala persistentă, infecțiile frecvente și uneori probleme ale pielii.

Alimentația are un impact major asupra microbiotei. Nutriționista recomandă trei categorii de nutrienți esențiali: probiotice, prebiotice și postbiotice.

Probioticele, bacterii benefice pentru intestin

Probioticele provin din alimente fermentate, care contribuie la refacerea florei intestinale.

„Kefirul este o băutură fermentată pe bază de lapte cu o concentrație de probiotice de 10 ori mai mare decât în iaurt: în iaurt avem 2-4 specii de bacterii și 1-5 miliarde de fermenți activi, în timp ce kefirul conține 20-40 specii de bacterii și 7-50 miliarde de fermenți activi”, spune Mihaela Bilic. Alte alimente bogate în probiotice includ varza murată, kimchi, miso și kombucha.

Prebioticele, hrana bacteriilor bune

Fibrele și amidonul rezistent sunt esențiale pentru flora intestinală, deoarece nu sunt digerate de organism, dar hrănesc bacteriile benefice.

„Pastele făinoase, cartofii și orezul consumate după ce s-au răcit conțin amidon recristalizat care nu mai poate fi absorbit din intestin, dar este fermentat în colon de către microbiotă. Lintea și fasolea boabe conțin fibre solubile cu efect prebiotic, la fel ca pectinele din piersici, mere, caise sau legume precum morcov, dovlecel și cartof dulce. Fibrele insolubile din sparanghel, anghinare, ceapă, praz și banane verzi se numesc FOS, adică fructo-oligo-saharide, și au rolul de a hrăni bacteriile benefice din intestin”, spune Bilic.

Postbioticele, compușii care protejează intestinul

Postbioticele sunt substanțe rezultate din fermentarea prebioticelor, printre care cel mai cunoscut este acidul butiric, care reduce trecerea toxinelor în sânge.

„Pe lângă vitaminele A și D, calciu, acid linoleic și acizi grași antiinflamatori, laptele este unul dintre puținele alimente care conține butirat în mod natural”, explică nutriționista.

Trio-ul recomandat de Mihaela Bilic

Pentru un echilibru intestinal optim, Mihaela Bilic recomandă trei alimente care combină probiotice, prebiotice și postbiotice: kefir, banane verzi și unt.

Acest trio sprijină digestia și contribuie la sănătatea generală a organismului.