Motivele pentru care CCR a decis că legea privind plata pensiilor private e neconstituțională. Decizia este definitivă

De ce legea privind plata pensiilor private e neconstituțională? Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, marți, sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind legea pensiilor private. Judecătorii au stabilit, cu o majoritate de 5-4 voturi, că nu există discriminare între românii care au primit pensiile private integral și cei care le vor încasa eșalonat.

Această decizie are un impact semnificativ asupra modului de plată a pensiilor din piloanele II și III și confirmă legalitatea reglementărilor care prevăd plata în tranșe.

De ce a fost contestată legea privind plata pensiilor private

Controversa a apărut după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat CCR asupra articolului 55, alineatul 2, din Legea privind plata pensiilor private. Deputații Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) au susținut, de asemenea, obiecția de neconstituționalitate. Aceștia au argumentat o posibilă discriminare între beneficiarii pensiilor care le primesc integral și cei care le încasează eșalonat.

CCR a declarat, însă, acest articol neconstituțional, dar a menținut restul prevederilor legii ca fiind în concordanță cu Constituția.

Cum motivează Curtea Constituțională decizia sa

Judecătorii CCR au explicat că limitarea plății unice la maximum 30% din activul personal al membrului fondului de pensii nu încalcă dreptul de proprietate, ci reglementează doar modalitatea de plată. Plata fracționată, lunară, pe o perioadă minimă de 8 ani, reflectă natura pensiei, un venit stabil și continuu care să susțină beneficiarul pe termen lung.

Curtea a arătat că această reglementare este adecvată, necesară și menține un echilibru just între interesele părților implicate. În plus, legea nu încalcă principiul neretroactivității, deoarece nu afectează contractele încheiate anterior, ci doar etapa de plată a pensiei, potrivit Știtipesurse.

Rezumat

Argumente

– Dispozițiile în virtutea cărora membrul fondului de plată a pensiei nu poate încasa ca plată unică decât 30% din activul personal nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, legea criticată influențând doar modalitatea de plată. Reglementarea eliberării sumelor în mod fracționat și cu periodicitate lunară derivă din specificul noțiunii de pensie, care, prin ipoteză, presupune prestații succesive, întinse, de obicei, pe toată durata vieții. În cazul legii în discuție, durata de plată este, ca regulă, de minimum 8 ani.

O plată efectuată integral, uno ictu, ar contrazice însăși ideea de pensie, care este menită a reprezenta o sursă constantă de venit, de care titularul să beneficieze periodic, un timp cât mai îndelungat, ca o fructificare a efortului pe care, în timpul vieții active, l-a depus prin muncă remunerată, și care să îi asigure, și după acest moment, veniturile necesare traiului zilnic. 

– Modalitatea de plată instituită prin legea criticată răspunde și cerințelor referitoare la existența unui scop legitim al reglementării, adecvare, necesitate și asigurarea unui just echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.

– Nu este nesocotit nici principiul neretroactivității legilor, Curtea constatând că legea criticată nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, și anume plata pensiei.

– În ceea ce privește criticile referitoare la pretinsa lipsă de precizie, claritate și previzibilitate a unora dintre prevederile Legii privind plata pensiilor private, Curtea a constatat că nu poate fi reținută, dispozițiile criticate întrunind exigențele de calitate rezultate prin principiul legalității consacrat de art.1 alin.(5) din Constituție.

De asemenea, CCR a respins acuzațiile privind lipsa de claritate sau previzibilitate a anumitor articole, declarând că acestea respectă principiul legalității.

Care sunt următorii pași după decizia Curții Constituționale

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. Motivele detaliate ale soluției vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.