Diana Șoșoacă, anchetată de Parchetul General. Procurorii o acuză de propagandă legionară

Diana Șoșoacă este anchetată de Parchetul General într-un dosar penal pentru mai multe infracțiuni. Ea va fi audiată de procurori, în calitate de suspect, într-un caz ce cuprinde 11 capete de acuzare.

Diana Șoșoacă chemată de procurori

Europarlamentarul SOS a fost convocată marţi, 23 septembrie, la Parchetul General. Diana Șoșoacă va fi audiată în calitate de suspect, fiind acuzată de săvârșirea mai multor infracțiuni, între care lipsire de libertate, ultraj şi promovarea în public a unor idei şi doctrine legionare. Procurorii i-au atras atenţia că, dacă nu se prezintă la audieri, ar putea fi adusă cu mandat.

Informația a fost prezentată într-un comunicat de presă, de reprezentanții partidului pe care îl conduce. Dezvăluirea informațiilor din citație, de către SOS, arată că Șoșoacă dorește să atragă atenția, cu prilejul vizitei de la Parchet, după modelul Călin Georgescu. De altfel, ea a intrat într-un con de umbră de câtva timp, pierzând numeroși adepți. Potrivit citaţiei, Diana Şoşoacă este acuzată de:

• lipsire de libertate în mod ilegal (4 infracţiuni);
• promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe (4 infracţiuni);
• negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia (prev. de art 6 alin.1 din OUG nr. 31 din 2002);
• ultraj.

Incidentele în care a fost implicată

În octombrie 2024, Parchetul General s-a autosesizat şi a deschis un dosar penal după ce Diana Şoşoacă l-a omagiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu. Ea a avut o astfel de reacție după ce Curtea Constituțională i-a invalidat candidatura la alegerile prezidenţiale de la finalul anului. Șoşoacă a intrat live pe YouTube şi l-a omagiat pe Zelea Codreanu.

„Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât «Trăiască Legiunea şi Căpitanul» care au fost omorâţi de aceeaşi putere jidănească care a acţionat şi acum. Ruşine tuturor!”, spunea Şoşoacă.

Ulterior, la sfârşitul lunii noiembrie 2024, Diana Şoşoacă a participat la un eveniment de comemorare a 86 de ani de la moartea lui Zelea-Codreanu şi a altor 13 membri ai mişcării, la troiţa din localitatea ilfoveană Tâncăbeşti. La vremea aceea, protejată de imunitatea de europarlamentar declara că e dreptul său.

„E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”, spunea Şoşoacă despre Corneliu Zelea Codreanu, într-o transmisiune live pe Facebook.

Diana Șoșoacă vizată de o plângere a IICCMER

În luna februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus la Parchetul General un denunţ la adresa Dianei Şoşoacă. Ea fost acuzată de promovarea cultului dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu, condamnat pentru genocid. Este vorba despre o intervenție pe care a avut-o, pe 11 februarie 2025, în plenul Parlamentului European.

La momentul respectiv, ea le-a recomandat celorlalți eurodeputați să elaboreze strategiile de politică externă după modelul dictatorului comunist. Diana Șoșoacă a spus despre acesta că „Nimeni nu l-a egalat vreodată”.

SOS reclamă un atac la libertatea de exprimare

Într-un comunicat de presă, partidul SOS reclamă o tentatiă de încălcare a libertății de exprimare pentru europarlamentarul Diana Șoșoacă. Într-un comunicat de presă aceasta este descrisă drept cel mai mare susținător al Palestinei, dintre oamenii politici români.

„Cel mai vocal om politic în susţinerea Palestinei a primit o citaţie în calitate de suspect, în care sunt menţionate 11 infracţiuni printre care promovarea în public a legionarismului, antisemitismului şi negarea sau minimizarea holocaustului. Dosarul este din 2021 şi motivul anchetei penale ar putea avea legătură cu declaraţiile făcute împotriva introducerii în şcoli a materiei obligatorii intitulată «Istoria Evreilor. Holocaustul»”, se arată într-un comunicat.