Etichetele alimentare, capcană periculoasă. Ce mâncăm, de fapt, zilnic
Din ce în ce mai mulți români se lovesc de o problemă la cumpărături: etichetele produselor alimentare sunt tot mai greu de descifrat. În spatele unor alimente prezentate ca tradiționale și sănătoase se ascund, de fapt, ingrediente ultraprocesate. Zahărul este adesea înlocuit cu sirop de glucoză, mierea cu sirop de zahăr invertit, iar ouăle sunt substituite de derivate procesate și conservate. Aceste schimbări afectează modul în care organismul recunoaște și metabolizează hrana, favorizând apariția intoleranțelor, inflamațiilor și chiar a unor boli cronice. Specialiștii atrag atenția că singura formă reală de protecție a consumatorilor este citirea atentă a etichetelor.
Potrivit experților, aproape orice aliment de bază, de la porumb la grâu, este descompus în subproduse utilizate pe scară largă în industria alimentară. Din păcate, aceste ingrediente sunt adesea greu de identificat de către public, fiind ascunse sub denumiri tehnice sau sub codurile cunoscute drept „E-uri”.
Ce substanțe se extrag din porumb și cum ajung în alimente
Porumbul, considerat mult timp un aliment de bază, a devenit o sursă inepuizabilă de ingrediente folosite în industria alimentară. Din el se obțin amidonul, amidonul modificat (E400), maltodextrinele, dar și siropurile de glucoză și fructoză, alături de polioli. Toate acestea sunt adăugate în diverse produse de patiserie, dulciuri, sucuri sau chiar preparate aparent „naturale”.
Problema este că organismul nu le mai recunoaște ca pe un aliment simplu și tradițional. Modul în care sunt procesate le transformă în substanțe greu de metabolizat, care, consumate în exces, pot provoca dezechilibre digestive și metabolice.
De ce sunt produsele pe bază de grâu la fel de controversate
Nici grâul nu mai este folosit doar ca materie primă pentru pâine. Industria a învățat să îl fragmenteze în multiple subproduse: gluten, amidon, amidon modificat, dextrine, maltodextrine, sirop de glucoză, sirop de fructoză, tărâțe și fibre.
Astfel, ceea ce odinioară însemna o pâine simplă din făină, apă și drojdie, astăzi poate ascunde o listă lungă de ingrediente procesate, greu de identificat de către consumator. Glutenul, spre exemplu, nu mai este cel natural, ci unul procesat, care poate provoca reacții adverse persoanelor sensibile.
Cum se transformă un aliment „sănătos” într-unul ultraprocesat
„Deşi unele produse oarecum tradiționale par făcute din alimente de bază, dacă suntem atenţi la etichetă, vom vedea că avem de-a face cu alimente ultraprocesate. Faptul că înlocuim zahărul cu sirop de glucoză, înlocuim mierea cu sirop de zahăr invertit, provenit dintr-o procesare îndelungată a porumbului, facem din acel aliment sănătos un aliment cel puţin dubitabil”, avertizează Alexandru Cîrîc, director al Institutului de Cercetări Alimentare, potrivit antena3.ro.
Un exemplu simplu este cel al dulciurilor sau al produselor de patiserie care, în loc să conțină zahăr sau miere, au ca îndulcitor principal siropul de glucoză sau de fructoză. Diferența nu este doar de gust, ci mai ales de impact asupra sănătății: acești înlocuitori cresc riscul de obezitate și diabet.
Ce ingrediente ar trebui să evităm pe etichete
Specialiștii spun clar: tot ce ne este greu de identificat trebuie privit cu suspiciune. Dacă un produs menționează ouă, lapte, făină sau zahăr, e mai sigur decât unul care conține „ouă UHT” sau „proteine procesate”.
„Când ne ducem la magazin, trebuie să urmărim ca pe etichetă să fie ceea ce ne este uşor de identificat. Să vedem zahăr, miere, ouă, nu produse procesate din ouă. Ouăle UHT sunt uneori şi conservate. Glutenul din pâine este şi acesta procesat. Tot ce ne este greu de identificat ca denumire în principiu trebuie evitat”, a mai spus Alexandru Cîrîc.
Cum ne putem proteja sănătatea printr-o simplă alegere
Primul pas este să ne educăm în privința ingredientelor și să nu ne lăsăm păcăliți de ambalaje atrăgătoare sau reclame. Alege produsele cu liste scurte și clare de ingrediente: făină, ouă, lapte, miere, zahăr. Evită-le pe cele care conțin termeni tehnici greu de înțeles sau prea mulți aditivi cu denumiri codificate (E-uri).
De asemenea, e important să ne obișnuim să gătim acasă cât mai des. Preparatele simple, făcute cu ingrediente de bază, sunt cea mai sigură cale de a ști ce mâncăm cu adevărat.