După ce au anunțat că miercuri, 4 martie, vom avea parte de un exercițiu de alarmare, cei de la Departamentul pentru Situații de Urgență s-au răzgândit. Nu au pregătit bine evenimentul.
Ce spune Departamentul pentru Situații de Urgență despre amânare
Exercițiul de alarmare publică „Miercurea Sirenelor”, care urma să aibă loc miercuri, 4 martie, a fost amânat, a anunțat Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. DSU precizează că, în contextul actual de securitate, este necesară o informare publică mai amplă. Cu alte cuvinte, oamenii lui Raed Arafat s-au gândit că în aceste momente un astfel de exercițiu sperie populația.
„În urma unei evaluări interne privind contextul actual de securitate și necesitatea unei informări publice mai ample, a fost decisă amânarea exercițiului de alarmare publică „Miercurea Sirenelor”.
Decizia a fost luată în mod deliberat și responsabil, în baza unei analize proprii, care a indicat că, în actualele condiții, este necesară consolidarea comunicării publice, astfel încât scopul exercițiului să fie corect înțeles la nivelul întregii populații.
Facem această precizare fără echivoc: amânarea exercițiului nu schimbă cu nimic necesitatea testării periodice a sistemului național de alarmare publică.
Verificarea tehnică, mentenanța constantă și testarea funcțională a sirenelor reprezintă obligații instituționale, nu opțiuni.
Un sistem de avertizare publică care nu este testat regulat riscă să nu funcționeze atunci când este nevoie de el. Într-o situație reală, orice disfuncționalitate poate însemna timp pierdut, iar timpul pierdut poate însemna vieți puse în pericol.”, arată un comunicat emis de
Departamentul pentru Situații de Urgență.
S-a amânat, dar nu știm pentru ce dată
„Exercițiile de alarmare publică nu sunt organizate formal, simbolic sau pentru imagine. Ele au un rol clar: verificarea capacității reale de funcționare a sistemului și familiarizarea populației cu semnalele de alarmare și semnificația acestora.
Prin urmare, amânarea actuală reprezintă o măsură de adaptare responsabilă la context, nu o renunțare la exercițiu și nici o diminuare a exigențelor instituționale privind pregătirea pentru situații de risc.
În perioada următoare, va fi comunicat un calendar revizuit al exercițiilor, însoțit de măsuri suplimentare de informare publică, astfel încât aceste activități să se desfășoare în condiții de claritate, înțelegere și eficiență.
Pregătirea populației și menținerea funcționalității sistemelor de avertizare rămân priorități ferme.
Protecția vieții și a siguranței cetățenilor nu este negociabilă.”, mai arată comunicatul.
Și ce facem cu alarmele dacă nu avem unde ne ascunde
Problema este însă alta. Ce facem noi când sună alarmele? Mai ales în acest context al războiului. Nu prea putem face nimic pentru că nu avem unde ne ascunde. Cel puțin dacă ne uităm la situația adăposturilor civile din România. Potrivit datelor oficiale, România dispune de 5.770 de adăposturi de protecție civilă, însă doar 1.191 dintre acestea sunt funcționale.
Restul de 3.345 sunt parțial funcționale, iar 1.234 sunt complet nefuncționale.
Capacitatea totală de adăpostire a populației este de doar 3,21% în adăposturi special construite, și 5,19% dacă sunt incluse și alte spații precum tuneluri sau parcări.