Izvorul Tămăduirii. Semnificația sărbătorii din Săptămâna Luminată
Izvorul Tămăduirii este o sărbătoare închinată Maicii Domnului, care nu are o data fixă și este trecută în calendar în vinerea din Săptămâna Luminată, prima după Paște.
Anul acesta, sărbătoarea este prăznuită pe 24 aprilie.
O minune, la originea Izvorului Tămăduirii
O minune petrecută în apropierea Constantinopolului se află la originea sărbătorii.
Mai precis, un orb a primit vederea dupa ce s-a spălat cu apa unui izvor din jurul acestui loc. Bărbatu a ajun la izvor datorită împăratului Leon, care atunci era neîncoronat și care a împlinit descoperirea făcută de Maica Domnului, respectiv: ”Nu este nevoie să te ostenești, căci apa este aproape. Pătrunde, Leone, mai adânc în pădure și, luând cu mâini apa tulbure, potolește cu ea setea orbului și unge cu ea ochii lui cei întunecați”.
Ulterior, după ce Leon ajunge împarat, ridică o biserică cu hramul ”Izvorul Tămăduirii”, pe locul unde a avut loc minunea.
Totodată, în același loc, s-a vindecat de o boală grea și împăratul Justinian, care a ridicat o biserică și mai mare. Cu toate acestea, biserica făcută de Justinian a fost distrusă de turci în 1453.
În prezent, credincioșii care merg la Istanbul pot merge la biserica ”Izvorul Tămăduirii”, ridicată de Leon. Aceasta este o construcție din secolul al XIX-lea, dar la subsolul ei se află un paraclis din secolul al V-lea, unde este izvorul cu apă.
În această zi se sfințesc apele
De Izvărul Tămăduirii, oamenii participă la biserică la slujba de sfințire a apei. Această slujbă este cunoscută și sub numele de Aghiasma Mică. Apa sfințită poate fi băută pe tot parcursul anului.
În unele părţi din ţară, preoţii merg şi stropesc casele credincioşilor cu această apă sfinţită.
Izvorul Tămăduirii, tradiții și obiceiuri
De Izvorul Tămăduirii, oamenii urmează mai multe tradiții și obiceiuri.
Se crede că în această zi bolnavii care respectă ritualul şi beau apă sfinţită din ziua praznicului dimineaţa, înainte de micul dejun, se fac bine.
Se mai spune că, de Izvorul Tămăduirii, apele sunt mai zgomotoase şi mai zbuciumate. Astfel, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă.
În această zi, femeile nu au voie să spele, să calce sau să croiască îmbrăcăminte, deoarece lucrul făcut în ziua sfântă nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.
Mai mult, gospodarii aruncă apă sfinţită peste vite, pentru ca ele să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la muncile agricole.
Și grădinile şi livezile sunt stropite cu apă sfințite pentru a fi un an rodnic. Oamenii mai cred că acest ritual protejează recoltele de distrugerile provocate de grindină.
Rugăciune către Maica Domnului, de Izvorul Tămăduirii
Creștinii rostesc, de Izvorul Tămăduirii, o rugăciune pentru a fi feriți de necazuri.
”Izvorăşte-mi acum, Izvorule, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, dându-mi darul cuvântului, ca să laud izvorul tău, care izvorăşte viaţă şi har credincioşilor; că tu ai izvorât pe Cuvântul Cel într-un ipostas.
Stih: Hristos a Înviat din morţi!
Locaş de tămăduire mai presus de fire se arată tuturor biserica ta cea sfântă, Fecioară! Că din moarte vădită ridică lămurit pe credincioşii care aleargă la dânsa şi izvorăşte tuturor mângâierea cea din belşug.
Stih: Hristos a Înviat din morţi!
Din ceruri reverşi nouă daruri fără împuţinare, ceea ce eşti cu adevărat una; căci pe cel orb îl faci să vadă lumina, prin tina cea nouă, strigând tu de sus către Leon, mai presus de gând.
Stih: Hristos a Înviat din morţi!
Bucură-te, Mărie, bucură-te, ceea ce eşti lauda de obşte şi cinstită a neamului omenesc! Că Ziditorul tuturor peste tine S-a pogorât vădit, ca o picătură, arătându-te izvor nemuritor, dumnezeiască Mireasă”.