În urma scandalului din Spitalul „Sf. Pantelimon”, medicii din diaspora au avut mai multe reacții legate de viitorul sistemului medical din România. După ce medicii români din Franța au reacționat, acum a venit rândul celor din Germania.
Cazul de la Spitalul Pantelimon a îngrozit o țară întreagă, iar în timp ce pacienții se tem să se mai interneze în acel spital, medicilor le este frică să mai profeseze. Mai mulți doctori români, care profesează în străinătate, le-au luat apărarea celor două cadre medicale acuzate de „omor cu premeditare”, potrivit adevărul.ro.
Medicul Torje Iuliu, care s-a stabilit și lucrează în Germania, avertizează că această situație va duce la o practică medicală ultra-defensivă și la un exod al personalului medical. Astfel, acest lucru ar putea afecta grav calitatea serviciilor medicale din România.
„Sunt medic primar în anestezie și terapie intensivă, cu supraspecializare în terapie intensivă specială și medicină de urgență. În anii pandemiei, deși am fost departe, n-am uitat niciodată de cei de acasă. M-am întors de câte ori a fost nevoie, am luptat alături de colegii mei pentru a salva vieți, chiar și atunci când speranța părea să se stingă. Am preluat pacienți critici, am organizat transporturi pentru cei ce aveau nevoie de circulație extracorporeală, și împreună cu colegii ultramotivati din Oradea, am pus bazele unui curs de ECMO, pentru ca tinerii specialiști români să poată duce mai departe arta salvării vieților prin tehnici avansate. Dar acum, în lumina evenimentelor recente, mă tem că ceea ce vedem este doar începutul unei perioade întunecate pentru medicina din România.”, spune medicul într-o postare de-a sa.
Torje Iuliu este de părere că acest scandal de la Spitalul Pantelimon va afecta grav medicina din România, calitatea îngrijirii și viitorul sistemului medical.
„Vânătoarea de vrăjitoare: Efectele opresiunii publice asupra medicilor din cazul Pantelimon. Cazul de la Spitalul Pantelimon, în care o echipă de medici a fost supusă unei presiuni publice și investigații intense, reprezintă un punct de cotitură în modul în care medicina este practicată în România.(…) Medicii, temându-se de posibile litigii, acuzații sau sancțiuni, adoptă adesea un comportament defensiv în practică. Aceasta înseamnă că, în loc să ia decizii bazate exclusiv pe cele mai bune interese ale pacientului, ei pot alege să urmeze un protocol mai sigur pentru a se proteja de eventuale repercusiuni legale sau mediatice. Aceasta se traduce prin investigații și tratamente suplimentare, chiar și atunci când acestea nu sunt neapărat necesare, pentru a se asigura că toate bazele sunt acoperite.”, scrie dr. Torje Iuliu.
Dr. Torje Iuliu, medic primar ATI Germania, a afirmat că această situație i-ar putea determina pe medici să evite deciziile riscante cu privire la pacienții aflați în stare critică.
„1. Întârzierea tratamentului: Medicii pot amâna intervențiile care ar putea salva viața pacientului, de teama unor acuzații ulterioare, preferând să consulte mai mulți specialiști sau să efectueze mai multe teste înainte de a acționa. Acest lucru poate duce la pierderea unor momente critice în tratarea afecțiunilor grave.
Mai mult, Torje Iuliu afirmă că această situație a transformat plecarea în străinătate a medicilor dintr-o opțiune într-o necesitate, deoarece acum ei își pot percepe munca ca neapreciată și riscantă.
„Într-un sistem deja afectat de deficit de personal medical, această migrare a medicilor va duce la:
„Efectele „vânătorii de vrăjitoare” împotriva medicilor din cazul Pantelimon se vor resimți adânc de tot în calitatea actului medical din România. Medicina defensivă, care deja era o problemă, se va transforma într-o practică ultra-defensivă, iar medicii vor fi și mai tentați să plece din țară. Aceste schimbări vor avea consecințe dezastruoase asupra sistemului de sănătate și, cel mai grav, asupra pacienților care depind de un sistem medical eficient și bine gestionat. Concluzia concluziilor: Omnis actio habet consequentiam.. Noapte bunā , România!”, conchide doctorul din Germania.
În urmă cu câteva zile, peste 80 de medici români din Franța au susținut public că cele două cadre medicale au fost supuse unei presiuni publice nejustificate. Aceștia au comparat situația din România cu legislația franceză, care reglementează și limitează intervențiile în cazurile terminale pentru a evita „îndârjirea terapeutică.”
„Intervin în spațiul public, din păcate, persoane care nu par să aibă acel minim de pregătire profesională în ceea ce privește înțelegerea funcționării unei unități de Terapie Intensivă și a particularităților acestui serviciu, ale patologiilor caracteristice și care totuși se pronunță asupra competențelor și deciziilor luate de acești medici, colegii noștri…Din nefericire, moartea în reanimare (terapie intensivă) face parte din cotidianul nostru ca medici. În fiecare zi, medicii ATI sunt confruntați cu decizii de viață și de moarte, într-o lume în care resursele materiale, fizice și umane sunt limitate, și în care tendința este de a fi cât mai invazivi și agresivi în tratamentele propuse pacienților” se arată în scrisoarea deschisă.
Medicii din Franța cer implementarea unui cadru legal similar și în România pentru a proteja atât pacienții, cât și cadrele medicale de astfel de situații. Țara noastră este una dintre puținele state europene care nu are reglementări actualizate în acest domeniu și se confruntă cu deficiențe în consimțământul informat și în aplicarea standardelor internaționale de Good Clinical Practice (GCP).