“Putea urmări marșul de ziua națională și detona dispozitivul exploziv.” Detalii în exclusivitate din motivarea arestării extremistului maghiar Beke Istvan

În urmă cu căteva zile, judecătorii ÎCCJ au redactat motivarea deciziei prin care a fost menținută măsura arestării preventive a lui Beke Istvan. (Detalii AICI)

Conform unor surse apropiate anchetei, în 10 octombrie 2015, serviciile speciale au reuşit să plaseze tehnică operativă la o întâlnire a mai multor membri ai Mişcării 64 de Comitate.

Astfel, ICCJ a reținut că” în cursul zilei de 10.10.2015, pe raza județului Covasna, a avut loc o întâlnire, înregistrată ambiental, a mai multor membri HVIM. Pe parcursul respectivei întâlniri s-a convenit ca dispozitivul să fie realizat de numitul Beke Istvan, care se pricepe la electonică, prin utilizarea unui fitil care ,,ar face să se aprindă 3-4 petarde simultan” și că ,,mai trebuie doar o baterie. Beke Istvan a afirmat că de pe telefonul mobil poate accesa camera video amplasată în exteriorul magazinului său situat în centrul localității Târgu Secuiesc și că va putea urmări marșul de ziua națională a României și detona dispozitivul exploziv improvizat de la distanță ,,chiar dacă va fi plecat din localitate cu familia”.

După ce au analizat discuţiile şi au adunat alte probe, când au trecut la efectuarea percheziţiilor, autorităţile judiciare au descoperit în casa lui Beke exact dispozitivul descris la momentul când a fost gândit actul terorist.

Potrivit motivației, ”În urma perchezițiilor domiciliare efectuate în data de 30.11.2015, au fost identificate și ridicate, între altele, un număr de 195 bucăți dispozitive explozive clasa articole pirotehnice categoria a III-a cod FP 3 dintr-un total de 400 bucăți achiziționate cu încălcarea legii de către suspectul Beke Istvan Atilla; materii explozive – clasa articole pirotehnice categoria a II-a cu fum alb; dispozitiv de inițiere și temporizare a impulsurilor electrice de 12 V, ș.a. Având în vedere că, pe lângă materiile explozive – clasa articole pirotehnice categoriile II și III interzise la deținere, la domiciliul suspectului Beke Istvan Atilla a fost descoperit și un dispozitiv de inițiere și temporizare pe o durată de maxim 24 de ore a impulsurilor electrice de 12 V.”

Anchetatorii au adunat probe care dovedesc, spun sursele judiciare citate, că Beke a cumpărat dispozitivele pirotehnice de care avea nevoie de la o firmă din Timiş. Documentele care dovedesc achiziţia au fost identificate după un control al IPJ Timiş şi prezentate apoi instanţei.  

”La data de 23.11.2015, organele de poliție din cadrul IPJ Timiș au efectuat un control la SC DENNY B SRL Timișoara în conformitate cu prevederile Planului Național de Acțiune ,,Foc de Artificii 2015-2016”, ocazie cu care s-a constatat faptul că, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, SC DENNY B SRL Timișoara a comercializat către persoana fizică neautorizată Beke Istvan Atilla un număr de 20 cutii conținând 400 bucăți articole pirotehnice cod FP3.

Urmărirea penală a materializat probator faptul că materiile explozive clasa articole pirotehnice având codul de produs FP3 se încadrează în categoria a III-a, fiind interzise la deținere persoanelor fizice și juridice care nu au calitatea de pirotehnicieni. Nivelul de risc al acestei categorii de articole pirotehnice se evaluează în prezenta cauză nu doar prin raportare la cantitatea de materie explozivă pe unitatea de produs, ci mai ales prin prisma numărului ridicat de astfel de produse (400 bucăți) în compoziția cărora intră materii explozive cu efect fugas puternic și care ar putea fi utilizată în realizarea unui dispozitiv exploziv improvizat (DEI) de mare putere.”

Mai mult chiar, în timp ce Beke încerca să mintă autorităţile judiciare, prietenul lui, Hodor, dădea un interviu unui jurnalist maghiar căruia îi povestea cum a fost codificat cu cuvântul “pizza” dispozitivul pe care Beke voia să-l detoneze în timpul parade militare.

Încheierea instanței reține că, în realizarea obiectivului, ”suspectul Beke Istvan Atilla a refuzat să precizeze identitatea acelor participanți la întâlnirea din data de 10.10.2015 a căror poziție, în cazul unei eventuale audieri, nu o putea controla în lipsa posibilității de comunicare cu aceștia, asumându-și-i doar pe frații Szocs Zoltan și Csongor care în prezent se află plecați din țară.

În acest sens, privitor la persoana lui Hodor Istvan, suspectul Beke Istvan Atilla a declarat că nu îl cunoaște. Cu ocazia audierii, martorul Hodor Istvan, participant la întâlnirea din 10.10.2015, și-a asumat relația de amiciție cu suspectul.”

Decizia ICCJ de menținere a arestului preventiv în cazul lui Beke Istvan Attila a avut la bază mijloace de probă precum ”act de sesizare, înregistrări audio, interceptări și înregistrări în mediul ambiental, interceptări și înregistrări telefonice, procese verbale întocmite de organele de urmărire penală, declarații martori, planșe foto, informații ONRC, procese verbale de percheziție domiciliară, declarații suspect/inculpat, adrese, alte înscrisuri”.

Așadar, instanța a considerat ”că există o stare de pericol pentru ordinea publică atunci când este posibil să se producă o încălcare a regulilor de convieţuire socială ca urmare a lăsării în libertate a inculpatului – fie prin activitatea acestuia posterioară faptei, fie prin reacţia declanşată în cadrul societăţii de fapta comisă…”, iar pentru privarea de libertate a lui Beke Istvan Atilla s-a avut în vedere ”gravitatea deosebită a faptelor pentru care este cercetat inculpatul, prin prisma modului şi circumstanțelor de săvârşire a pretinselor infracţiuni, procurându-se mijloacele și instrumentele necesare confecționării unui dispozitiv exploziv improvizat ce urma să fie detonat în public, pe raza localității Târgu Secuiesc, pe parcursul desfășurării manifestației prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie pentru a se crea o stare de panică în rândul populației, urmărindu-se realizarea obiectivelor revizionist-separatiste pe care structura naționalist-extremistă ,,Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” HVIM Ungaria le promovează în Transilvania, în scopul realizării dezideratului de îngreunare/împiedicare a autorităților române în actul de exercitare a puterii de stat într-o anumită zonă a României, precum și complexitatea planului infracțional, urmarea produsă și contribuţia mai multor persoane la săvârşirea faptelor de natură a înlesni atingerea scopului activităţii infracţionale.”