OMS confirmă șase cazuri de hantavirus. Ce spun experții despre originea cazurilor și valul de conspirații

Un focar de hantavirus confirmat la bordul unei nave de croazieră din Oceanul Atlantic atrage atenția comunității medicale internaționale și reaprinde, în paralel, valuri de dezinformare în mediul online. Organizația Mondială a Sănătății a confirmat mai multe infecții, inclusiv decese, în timp ce specialiștii încearcă să clarifice originea cazurilor și să combată teoriile conspiraționiste care circulă deja pe internet.

Ce a descoperit OMS după apariția cazurilor de pe nava MV Hondius

Primele informații oficiale au venit de la Organizația Mondială a Sănătății, care a analizat cazurile suspecte raportate la bordul navei de croazieră MV Hondius, aflată în Oceanul Atlantic. Din cele opt suspiciuni investigate până în acest moment, șase au primit confirmare de laborator.

„Până la 8 mai, au fost semnalate în total opt cazuri, dintre care trei decese (rata de letalitate de 38%). Șase cazuri au fost confirmate în laborator ca fiind infecții cu hantavirus, toate identificate ca fiind cauzate de virusul Andes”, a transmis OMS într-un comunicat.

Situația a atras atenția epidemiologilor și pentru că virusul Andes reprezintă una dintre puținele forme de hantavirus despre care literatura medicală arată că poate fi transmisă între oameni, nu doar prin expunere la rozătoare infectate.

Unde cred autoritățile că a început infectarea

După confirmarea cazurilor, investigația s-a concentrat rapid asupra primului pacient identificat, un turist olandez care s-a îmbarcat la începutul lunii aprilie. În spațiul public au apărut speculații potrivit cărora infectarea ar fi avut loc în Ushuaia, înaintea plecării navei.

Autoritățile sanitare din Argentina resping însă aproape complet acest scenariu. „Posibilitatea de contaminare la Ushuaia este practic nulă”, a afirmat Juan Petrina, oficial sanitar din provincia Tierra del Fuego, în cadrul unei conferințe de presă.

Acesta a explicat că analiza traseului urmat de cuplul olandez și momentul apariției simptomelor nu susțin această ipoteză. „Nu pot afirma acest lucru în mod absolut, deoarece este vorba de biologie, dar asta reiese din datele pe care le-am colectat”, a adăugat Petrina.

Cum au reapărut teoriile conspirației imediat după anunț

În paralel cu investigația medicală, apariția focarului a generat reacții rapide pe platformele sociale, unde au reapărut narative asemănătoare celor răspândite în timpul pandemiei de COVID-19.

Deși OMS a precizat că actualele cazuri nu au nicio legătură cu pandemia începută în 2019, mai multe conturi conspiraționiste au început să promoveze ideea unei noi „plandemii”. „ALERTĂ DE IZOLARE: globaliștii lansează COVID 2.0”, a scris pe platforma X Alex Jones, fondatorul Infowars. „Au apăsat pe buton”, a mai scris acesta.

Numeroase postări susțin, fără dovezi, că virusul ar fi fost creat pentru a justifica noi campanii de vaccinare, măsuri sanitare sau influențarea contextului electoral american.

Experții avertizează asupra dezinformării

Specialiștii în comunicare și combaterea dezinformării spun că reapariția imediată a acestor mesaje nu este întâmplătoare. Ecosistemele digitale construite în ultimii ani permit acestor teorii să circule mult mai repede decât în trecut.

„Reînvierea aproape imediată a teoriilor conspiraționiste din perioada COVID-19 ne amintește că dezinformarea nu dispare ca prin minune odată ce criza care a stat la originea ei s-a încheiat”, a declarat Yotam Ophir, coordonatorul unui laborator de cercetare dedicat dezinformării de la Universitatea din Buffalo.

Potrivit acestuia, promotorii acestor narative folosesc articole vechi, declarații scoase din context sau referințe culturale pentru a construi teorii despre „boli create de elite”.

Ivermectina revine din nou în centrul discuțiilor

Odată cu apariția focarului, mai multe figuri controversate din spațiul public american au început din nou să promoveze ivermectina drept soluție împotriva infecției, deși nu există dovezi solide care să susțină eficiența tratamentului.

Virusologul John Lednicky, de la Universitatea din Florida, respinge ferm aceste afirmații. „Dezinformarea atinge niveluri extreme în ceea ce privește ivermectina”, a spus specialistul. „Cu toate acestea, acest medicament nu este eficient împotriva infecțiilor”.