Reacții după procesul vaccinurilor. Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă: „Domnii Rafila și Ciucă au respins orice negociere fără să ofere măcar un răspuns propunerii Pfizer” / „România nu şi-a respectat contractul, motiv pentru care asta este o primă consecinţă”

Publicat: 01 04. 2026, 21:55
Actualizat: 01 04. 2026, 21:56
Sursă Foto: Facebook

Scandalul vaccinurilor anti-COVID revine în prim-plan, după ce România a pierdut, în primă instanță, procesul din Belgia intentat de Pfizer.

În acest context, fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a reacționat prompt pe Facebook, miercuri. Acesta a oferit propria interpretare asupra situației și a modului în care s-a ajuns aici.

Tot miercuri, Ioana Mihăilă a comentat după decizia în cazul vaccinurilor, afirmând că România nu și-a respectat obligațiile contractuale și a refuzat variantele de renegociere propuse. Ea a adăugat că este de așteptat ca deciziile judecătorești să mai sufere modificări pe parcurs.

Cine este, de fapt, responsabil pentru procesul pierdut

Reacția lui Vlad Voiculescu vine în contextul unui atac dur lansat de Mihai Fifor. Acesta i-a acuzat pe foștii miniștri USR ai Sănătății, inclusiv pe Voiculescu și pe Ioana Mihăilă, că ar fi principalii vinovați pentru pierderea procesului.

Fostul ministru respinge însă aceste acuzații și vine cu o perspectivă diferită asupra responsabilității. În opinia sa, deciziile care au dus la acest deznodământ nu îi aparțin, ci îi indică direct pe fostul premier Nicolae Ciucă și pe actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila.

Ce spune fostul ministru al Sănătății despre procesul vaccinurilor

„În 2023, România s-a aliniat cu Ungaria lui Orbán și cu Polonia extremei drepte. Acum plătește câteva sute de milioane de euro în plus și cca. 150.000 de euro dobânzi pe zi pentru această decizie.
Când Comisia Europeană și Pfizer au oferit tuturor statelor membre o cale de ieșire negociată din contractele de vaccinuri COVID-19, re-eșalonare, reducere de volum, flexibilizare, douăzeci și patru de țări au acceptat. Trei au refuzat: Ungaria lui Viktor Orbán, Polonia condusă atunci de extrema dreaptă, și România, unde domnii Rafila și Ciucă au respins orice negociere fără să ofere măcar un răspuns propunerii Pfizer.
Aceasta este compania în care s-a plasat România în 2023. Acum vine nota de plată.
O instanță din Bruxelles a obligat recent statul român să preia aproape 29 de milioane de doze de vaccin și să plătească 564.341.953,50 euro plus dobânzi. Decizia nu este definitivă – dar era previzibilă, și slăbește și mai mult poziția României în procesul care continuă. Dobânda conform legii belgiene este de 8–12% anual. Fiecare an de întârziere costă între 50 și 60 de milioane de euro. Din 2023 și până azi: aproximativ 3 ani. La un calcul simplu, dobânda depășește 150.000 de euro pe zi.
Și, ca să fie tabloul complet: România este singura țară din UE în care nu te poți vaccina anti-COVID nici dacă vrei – de la mijlocul lui 2024 încoace. În toate celelalte state membre vaccinul e gratuit și disponibil.
──────────────────────
𝗖𝘂𝗺 𝘀-𝗮 𝗮𝗷𝘂𝗻𝘀 𝗮𝗶𝗰𝗶, 𝗽𝗮𝘀 𝗰𝘂 𝗽𝗮𝘀
𝗠𝗮𝗶 𝟮𝟬𝟮𝟭: Premierul Florin Cîțu – la cam o lună după demiterea mea – decide participarea României la contractul european de achiziție comună. Cantitatea asumată: 39 de milioane de doze. Pfizer a făcut investiții masive și fără precedent pentru a construi o linie de producție în Europa, la cererea statelor membre – funcționând ca o poliță de asigurare colectivă împotriva pandemiei.
𝗜𝗮𝗻𝘂𝗮𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟮: Ministrul Alexandru Rafila semnează Formularul de Comandă pentru cele ~39 de milioane de doze – un act de implementare a unei obligații deja existente. Tot în 2022, același ministru Rafila suspendă orice livrări de vaccinuri.
𝗠𝗮𝗶 𝟮𝟬𝟮𝟯: Pfizer și Comisia Europeană vin cu propunerea de flexibilizare. România – alături de Ungaria și Polonia – alege să nu răspundă. Celelalte 24 de state negociază și scapă.
𝗙𝗲𝗯𝗿𝘂𝗮𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟰: Pfizer depune acțiunea în instanță la Bruxelles.
──────────────────────
𝗖𝐚̂𝐭 𝐧𝐞 𝗰𝗼𝘀𝘁𝐚̆, 𝗰𝗼𝗻𝗰𝗿𝗲𝘁
Suma principală: 564.341.953,50 euro pentru cele 28.940.613 doze rămase nelivrate, la 19,50 euro/doză. La aceasta se adaugă dobânzile de 8–12% anual conform legii belgiene, adică 50–60 de milioane de euro pe an. Refuzarea înțelegerii negociate oferite de Pfizer tuturor statelor europene ne costă 𝐢̂𝐧 𝐩𝐥𝐮𝐬 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐨 𝐭𝐫𝐞𝐢𝐦𝐞 𝐬̦𝐢 𝐣𝐮𝐦𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢. Faceți voi calculul.
Mai pe românește: 𝐀𝐦 𝐟𝐢 𝐩𝐮𝐭𝐮𝐭 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢 𝐬𝐮𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝟐𝟎𝟐𝟑 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭 𝐜𝐞 𝐚𝐮 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭 𝟐𝟒 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞!
──────────────────────
𝗥ă𝘀𝗽𝘂𝗻𝘀𝘂𝗿𝗶 𝗹𝗮 î𝗻𝘁𝗿𝗲𝗯ă𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗱𝗲 𝗯𝘂𝗻 𝘀𝗶𝗺ț
𝗔 𝗰𝘂𝗺𝗽ă𝗿𝗮𝘁 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗮 𝗺𝗮𝗶 𝗺𝘂𝗹𝘁𝗲 𝘃𝗮𝗰𝗰𝗶𝗻𝘂𝗿𝗶 𝗱𝗲𝗰â𝘁 𝗮𝗹𝘁𝗲 țări?
Nu. România a cumpărat mai puține vaccinuri decât media europeană. România și Polonia au cumpărat mai puține doze per capita decât toate țările mari – Germania, Franța, Italia, Spania – și au înregistrat totodată cele mai mici rate de vaccinare din UE.
𝗔 𝗽𝗹ă𝘁𝗶𝘁 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗮 𝘂𝗻 𝗽𝗿𝗲ț 𝗺𝗮𝗶 𝗺𝗮𝗿𝗲?
Nu. Prețul de 19,50 euro/doză negociat la nivel UE a fost cel mai mic preț pentru acest vaccin din întreaga lume.
𝗖𝗶𝗻𝗲 𝗮 𝗱𝗲𝗰𝗶𝘀 𝗮𝗰𝗵𝗶𝘇𝗶ți𝗶𝗹𝗲?
Premierul Florin Cîțu a decis toate achizițiile de vaccinuri din 2021. Ministrul Rafila a semnat fișa de comandă în ianuarie 2022 – un act de implementare a unei obligații deja asumate – și ulterior a suspendat livrările.
𝗗𝗲 𝗰𝗲 𝗻𝘂 𝗮 𝗳𝗼𝗹𝗼𝘀𝗶𝘁 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗮 𝗻𝗶𝗰𝗶𝘂𝗻 𝘃𝗮𝗰𝗰𝗶𝗻 î𝗻 𝘂𝗹𝘁𝗶𝗺𝗶𝗶 𝗮𝗻𝗶?
Este o întrebare care ar trebui pusă în primul rând ministrului Rafila. Ultimele achiziții comune de vaccin anti-COVID la nivel european s-au făcut în octombrie 2025 (14 țări participante) și în ianuarie 2025 (17 țări participante, 146 de milioane de doze disponibile). România nu a participat la niciuna.
──────────────────────
𝗖𝗲 𝗼𝗽ți𝘂𝗻𝗶 𝗺𝗮𝗶 𝗮𝗿𝗲 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗮
Aceleași pe care le avea și în 2023: să negocieze cu Pfizer o soluție. Guvernul Bolojan a făcut acum câteva săptămâni ceea ce ar fi trebuit să facă guvernul Ciucă acum câțiva ani: a dat mandat ministrului sănătății să poarte urgent negocieri cu Pfizer și să ajungă la o înțelegere. Este târziu, dar rămâne singurul lucru responsabil de făcut. Și, după cum responsabil din partea Pfizer ar fi să vină cu deschidere în această speță, nu cred că își permite vreuna dintre părți altceva.
──────────────────────
PS: Am fost demis pe 14 aprilie 2021 – o lună înainte de semnarea acestui contract. Nici măcar nu se vorbea despre el la acea dată iar toate deciziile pe vaccinare erau la premier (care și declara de altfel o lună mai târziu că a învins pandemia). Precizez asta în caz că îi vine cuiva ideea să arunce cu ceva în direcția asta.
PPS Pun in comentariu cererea de trimitere în judecată a Pfizer, găsită pe website-ul unui ziar belgian. Găsiți detalii acolo.”, se arata în postarea acestuia.

Se mai poate schimba ceva în procesul cu Pfizer

Ioana Mihăilă a declarat miercuri că decizia prin care România a pierdut, în primă instanță, procesul cu Pfizer nu este neapărat definitivă. Ea a adăugat că aceasta ar putea suferi modificări pe parcurs. Fostul ministrul al Sănătăţii explică faptul că statul român nu și-a respectat obligațiile contractuale și a refuzat renegocierile propuse, iar hotărârea instanței din Belgia vine ca o consecință directă a acestor decizii.

„România nu şi-a respectat contractul, nu a acceptat renegocierile care i-au fost propuse, motiv pentru care asta este o primă consecinţă, pe de o parte. Pe de altă parte, situaţia într-adevăr a fost altfel decât ce a previzionat în momentul în care Uniunea Europeană a semnat contractul cu Pfizer. Aşa că, fără să fiu în deplină cunoştinţă de cauză a dosarului, mă aştept ca ulterior să mai fie modificări în deciziile judecătoreşti. Dar, din nou, asta este doar o părere proprie, personală, făra argumente legale”, a declarat acesta pentru News.ro.

Cum explică Ioana Mihăilă semnarea contractului pentru vaccinuri

Ioana Mihăilă a reamintit că, la începutul lunii mai 2021, contractul pentru vaccinurile aferente anilor 2022–2023 a fost negociat la nivelul Comisiei Europene împreună cu Pfizer. Ea subliniază că statele membre nu au negociat individual termenii, ci au avut doar opțiunea de a accepta sau refuza participarea, iar numărul de doze a fost stabilit în funcție de populația fiecărei țări, fără posibilitatea de ajustare.

Fostul ministru explică faptul că toate statele Uniunii Europene au acceptat atunci contractul, fără excepție, inclusiv țări precum Ungaria, Polonia sau Bulgaria.

„Deci, toate statele au acceptat intrare în contract, era vorba de 2022-2023, cu nişte termene contractuale actualizate faţă de contractele vechi, în sensul că Pfizer se obliga să adapteze noile vaccinuri la tulpinine noi, care apăreau, cu împachetare individuală, astfel încât nu mai exista şansa de risipă şi dozele nu erau negociabile. Statul român nu a trimis un număr de doze pe care să le justifice, ci Comisia Europeană a împărţit numărul de doze de vaccin din contract la fiecare ţară în funcţie de populaţia fiecărui stat membru. Cred că decizia pe care am luat-o în momentul acela a fost bine argumentată şi justificată. Vă amintesc că era mai 2021, într-o perioadă în care era coadă la vaccinare, erau 100.000 de doze de vaccin Pfizer administrate pe zi, erau raportate infecţii, inclusiv în România, cu noua tulpină, care s-a şi dovedit a fi cea mai virulentă şi e vorba de tulpina Delta”, a precizat fostul ministru al Sănătăţii, potrivit sursei menționate.

În opinia sa, refuzul unui astfel de contract într-un asemenea context nu ar fi fost o opțiune responsabilă pentru România.