România, la cel mai ridicat nivel al inflației din 2025. Produsele care s-au scumpit cu 19% față de anul trecut
România rămâne în vârful topului european la capitolul scumpiri. campioană la scumpiri. Potrivit INS, inflația a atins în luna mai cel mai ridicat nivel din acest an, mai exact 5.5%. creșterea inflației se datorează în mare parte și deprecierii leului în raport cu moneda europeană, dar şi a tensiunilor politice. Analiștii avertizează că nu este decât începutul unui an complicat, iar dacă statul nu va reuși să soluționeze problema deficitului bugetar, românii vor avea parte, în continuare, de scumpiri în lanţ.
În luna mai inflaţia a crescut la 5.5%, de la 4.9%, cât era în aprilie. Comparativ cu luna mai a anului 2024, alimentele s-au scumpit cu 6.5%, iar produsele nealimentare cu 4%. Și la servicii s-a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor în luna mai, mai exact de 7%, comparativ cu aceeași perioada din 2024.
Fructele și legume deschid topul scumpirilor
Specialiştii spun că abia spre finalul anului s-ar putea ca inflaţia să se mai tempereze.
„Dacă ne uităm în regiune, România are cea mai mare inflaţie. Vecinii noştri polonezi şi unguri au inflaţie mai mică, 4,1-4,4%, ceea ce arată că în România un mare factor al acestei inflaţii este deficitul bugetar”, a explicat Andreea Nica, analist financiar, potrivit Observator News.
„Cât timp România va fi campioana deficitului bugetar va fi şi campioana inflaţiei”, a completat Cristian Păun, analist economic.
Cel mai grav afectate de inflație au fost fructele, mai scumpe cu aproape 19% faţă de anul trecut. Au urmat legumele, al căror preț a crescut cu 11% procente, și cafeaua, care s-a scumpit cu 10% faţă de 2024.
De asemenea, bilete de tren costă mai mult cu 16%, în timp ce produsele de igienă şi cosmetică, sunt mai scumpe cu 14%. Și pentru căldură şi apă caldă românii au scos mai mulți bani din buzunar. Chiriașii sunt cei care au simțit din plin efectele scumpirilor, ajungând să plătească mai mult cu aproape 8%.
Produse care s-au ieftinit
Potrivit statisticii realizate de INS, există și câteva motive de bucurie. Spre exemple, odată cu ieftinirea barilului de petrol în luna mai s-a ieftinit și transportul aerian. Zahărul a înregistrat şi el scăderi de preţ tot pe fondul influenţelor externe şi, de asemenea, românii au plătit mai puțin pentru serviciile de telefonie.
Analiştii spun că în perioada următoare cursul de schimb va rămâne stabil, iar asta se datorează absorbţiei fondurilor europene care alimentează piaţa românească valutară. Însă nu este acea stabilitate „sănătoasă” şi dorită pentru economie.