Risipa alimentară, o problemă majoră în România și în lume. Cum putem reduce cantitatea de mâncare aruncată anual

România, ca și întreaga lume, se confruntă cu o problemă gravă legată de risipa alimentară, fenomen care afectează atât mediul, cât și economia. În fiecare an, miliarde de kilograme de alimente comestibile ajung la gunoi, iar românii aruncă în medie câte o porție de mâncare pe zi, echivalentul a aproximativ 150 de kilograme pe persoană anual. Situația impune conștientizare și soluții eficiente pentru reducerea deșeurilor alimentare.

Ce cauzează risipa alimentară la nivel global

Risipa alimentară are rădăcini în toate etapele lanțului de aprovizionare, de la producție la consum. În agricultură, pierderile apar din cauza recoltelor respinse pentru aspect, a producției excesive sau a condițiilor neadecvate de depozitare și transport. În timpul distribuției, alimentele se pot strica din cauza ambalajelor necorespunzătoare, manipulării defectuoase sau erorilor logistice. La nivel comercial, supermarketurile contribuie la risipă prin respingerea produselor care nu corespund standardelor estetice, promoțiile care încurajează cumpărăturile excesive sau expirarea termenelor de valabilitate.

De asemenea, consumatorii joacă un rol esențial: cumpărăturile impulsive, depozitarea necorespunzătoare, lipsa planificării meselor și neînțelegerea etichetelor „expiră la” sau „a se consuma de preferință înainte de” duc la aruncarea unor cantități considerabile de hrană. Astfel, risipa alimentară este rezultatul unor practici ineficiente și a lipsei de conștientizare pe întreg parcursul lanțului alimentar.

Cum aruncă românii alimente și ce impact are acest lucru

Românii aruncă în medie o porție de mâncare pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 150 de kilograme pe persoană anual. În fiecare an, aproape 2,5 milioane de tone de alimente comestibile ajung la gunoi, plasând România printre țările europene cu cel mai ridicat nivel de risipă alimentară, relatează Capital.ro. Gospodăriile reprezintă principala sursă, urmate de restaurante, unitățile HoReCa și magazinele de retail. La nivel european, fenomenul este similar: fiecare european aruncă anual în jur de 70 de kilograme de mâncare.

Parlamentul European a adoptat reglementări prin care statele membre sunt obligate să ia măsuri pentru reducerea risipei, cu obiectivul clar ca până în 2030 să scadă cu 30% cantitatea de alimente pierdute în gospodării, restaurante și retail.

Ce măsuri pot lua românii pentru a reduce risipa alimentară

Specialiștii recomandă câteva strategii simple, dar eficiente. În primul rând, planificarea cumpărăturilor este esențială. De asemenea, verificarea alimentelor deja existente în frigider sau cămară ajută la utilizarea produselor înainte să se strice.

Depozitarea corectă a fructelor, legumelor și produselor perisabile prelungește durata de valabilitate, iar respectarea termenului de valabilitate, înțelegând diferența dintre „a se consuma de preferință înainte de” și „expiră la”, previne aruncarea alimentelor încă bune. Resturile pot fi transformate în noi preparate sau congelate pentru consum ulterior.

Alte recomandări includ cumpărături în cantități potrivite, congelarea alimentelor în exces, gătitul inteligent pentru a evita surplusul, verificarea esteticii produselor „neperfecte” și donarea surplusului către persoane sau organizații care au nevoie. Implementarea acestor pași simpli poate reduce considerabil risipa alimentară la nivel individual și colectiv.