Metodele inedite la care au recurs mai multe firme din România pentru a reduce risipa alimentară

Legea care obligă firmele să reducă risipa alimentară, determină apariția unor noi metode de a utiliza resturile de produse. 

Ce face o măcelărie din București ca să reducă risipa alimentară

O carmangerie din București a găsit o metodă inedită pentru a se asigura că marfa este valorificată la potențial maxim. Astfel că bucățile rezultate din tranșarea carcaselor, care nu pot fi vândute, devin salamuri pentru animăluțe. Aceluiași scop deservește și marfa din vitrine atunci când este pe punctul de a expira.

„Noi oricum plăteam ca să aruncăm resturile rămase sau carnea care era în ultima zi de termen și atunci, ca să evităm aceste costuri, o transformăm în carne pentru animale. Carne tocată, cârnați, mici, astea merg transformate. Cel mai bine merg organele”, a explicat Ionuț Anghel, proprietarul carmangeriei, pentru Știrile ProTV.

Salamurile pentru câini și pisici nu sunt produse tot în carmangerie, ci într-o fabrică din Zimnicea. Acolo ajung resturile din mai multe locații. Produsul destinat animăluțelor este vândut ulterior cu 6-8 lei bucata. Ăsta pare să fie doar începutul.

În viitor, fabrica de la Zimnicea își propune să folosească resturile alimentare și la realizarea altor produse pentru animale.

„Sunt deschiși pentru că și pentru ei este un avantaj, ei își reduc pierderile cu aceste, să spunem, deșeuri. Momentan suntem doar pe partea de salamuri pentru câini și pisici, dar urmează partea de conserve, pliculețe și hrană deshidratată”, a spus Alin Zamfira, reprezentantul fabricii.

Ce fac mai multe restaurante din TImișoara ca să reducă risipa alimentară

În Timișoara, o companie care realizează lumănâri parfumate cumpără uleiul ars, rămas după gătit, de la restaurante. În prezent, au ajuns să colaboreze cu 10 astfel de locații care le procură materia primă.

„Plătim pentru uleiul pe care îl colectăm de la restaurante. În momentul de față cred că avem în jur de 30, poate chiar mai mulți parteneri, cu care colaborăm. Mergem și colectăm periodic. Cred că lunar reușim să adunăm în jur de 2 tone și jumătate de ulei”, a spus Corina Tudorache, directorul de vânzări al companiei.

Ce vor fi obligate companiile din România să facă, ca parte a luptei împotriva risipei alimentare

Valorificarea resturilor alimentare nu sunt doar o modalitate de a reduce risipa, ci și de a face bani. Reprezentanții unui supermarket online au o categorie specială pentru produsele rezultate din resturi rămase în urma producției.

„Avem deja peste 50 de articole în această categorie și aici combatem risipa alimentară. Avem crackers, băuturi, tot așa, sunt făcute de exemplu din cojile de la cacao care nu mai sunt folosite, sunt aruncate după ce se face ciocolată. Se fac ceaiuri sau se fac sucuri”, a explicat Michael Kaiser, reprezentantul unui supermarket online.

Legea îi obligă pe comercianți să raporteze cantitățile de mâncare pe care le aruncă. O platformă dedicată acestei proceduri este de mai mulți ani în lucru. Este de așteptat ca aceasta să devină funcțională la începutul lui 2026, moment din care companiile vor avea și o altă obligație.

Potrivit Ministerului Agriculturii, fiecare comerciant va trebuit să încarce anual:

• planurile pe care le au pentru a reduce cantitatea de mâncare aruncată;
• măsurile adoptate deja pentru reducea risipei alimentare;
• cantitățile de mâncare donate.