Ședința extraordinară CGMB: Primăria Capitalei vrea să ceară finanțare pentru 37 de proiecte prin programul „Anghel Saligny”

Consilierii generali ai Capitalei vor dezbate, în şedinţa extraordinară de luni, 37 de proiecte de hotărâre potrivit cărora se va cere, prin Programul Naţional „Anghel Saligny”, finanţare pentru proiecte de investiţii.

Un alt proiect este cel care vizează:

• lărgirea la patru benzi de circulaţie a str. Prelungirea Ghencea, între str. Braşov şi str. Mărăcineni;
• realizarea a unei căi duble de tramvai pe str. Prelungirea Ghencea între str. Braşov şi centura Capitalei;
• realizarea pistelor de biciclişti;
• amenajarea trotuarelor;
• modernizarea sistemului de iluminat

Primăria Capitalei vrea finanțare pentru 37 de proiecte, prin progamul Anghel Saligny

Primăria Capitalei doreşte să obţină finanţare şi pentru realizarea unui drum de acces care să lege ansamblul rezidenţial Henri Coandă la marile artere de circulaţie ale Capitalei, respectiv Şos. Pipera şi str. Căpitan Alexandru Şerbănescu.

Alte propuneri vizează reabilitarea sistemelor rutiere pe artere sau segmente de artere din Capitală, precum: str. Barbu Văcărescu, B-dul Basarabiei (de la intersecţia cu B-dul 1 Decembrie până la cap terminal Republica), B-dul Chişinău, B-dul Dimitrie Pompeiu, B-dul Expoziţiei, B-dul Ferdinand, B-dul I. Ghe. Duca, B-dul Mărăşeşti, B-dul Pache Protopescu, B-dul Theodor Pallady, B-dul 1 Decembrie, B-dul Basarabia, Calea Călăraşilor, B-dul Timişoara, potrivit Agerpres.

Totodată, administraţia locală doreşte să obţină finanţare şi pentru realizarea unor proiecte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru centrul Bucureştiului (PIDU).

Printre acestea se numără: realizarea unui ansamblu urban complex, constând în Podul Mihai Vodă, pietonal şi pentru biciclişti, peste Dâmboviţa; construirea de parcări subterane şi amenajări urbanistice în Piaţa Constituţiei; realizarea unui traseu prioritar pietonal şi de biciclişti (include 42 de subproiecte); modernizarea spaţiului public în zona Mănăstirii Antim, inclusiv parcaje supraterane; realizarea unui nod intermodal de transport Piaţa Romană; reabilitarea Bd. Unirii de la Piaţa Constituţiei la Piaţa Unirii; reconfigurarea Căii Griviţei între Gara de Nord şi Calea Victoriei; reconfigurarea Căi Moşilor între str. Bărăţiei şi bd. Carol I.

Potrivit propunerii, cea mai mare sumă ar fi pentru reabilitarea sistemului rutier pe bd. Theodor Pallady, bd. 1 Decembrie, bd. Basarabia, Calea Călăraşilor, bd. Corneliu Coposu inclusiv Bucla Complex Titan. Acesta are o valoare totală de 1,384 miliarde lei cu TVA, dintre care valoarea solicitată de la bugetul statului este de 1,347 miliarde lei, urmând că 36 milioane lei să fie finanţate de la bugetul local.

Alte proiecte propuse spre finanţare sunt Pasajul Doamna Ghica; îmbunătăţirea accesului pietonal, amenajarea staţiilor de transport public şi dotarea cu echipamente de informare a călătorilor; modernizarea reţelei de troleibuz pe Şos. Mihai Bravu, bd. Metalurgiei, între Piaţa Unirii – Piaţa Romană, pe str. Apusului şi în Piaţa Gării de Nord.

Programul Anghel Saligny a divizat coaliția de guvernare

Programul național „Anghel Saligny” presupune investiții de 50 de miliarde de lei în comunitățile locale, pentru realizarea de drumuri, canalizări și infrastructură de gaze. În total, vor fi alocate de la bugetul de stat fonduri în valoare de 50 de miliarde de lei pentru perioada 2021 – 2028.

Programul a devenit, în septembrie, mărul discordiei în coaliție, după ce premierul Florin Cîțu a anunțat că îl va trece prin guvern în ciuda opoziției miniștrilor USR PLUS. Ulterior, guvernul a adoptat Programul Național de Dezvoltare „Anghel Saligny”, în absența miniștrilor USR PLUS, care s-au opus proiectului și au boicotat ședința.

De altfel, faptul că Stelian Ion nu a avizat proiectul a fost unul dintre motivele pentru care Cîțu l-a demis.

Stelian Ion, în schimb, a declarat că documentul în original nu a ajuns la Ministerul Justiției, prin urmare nu avea cum să dea un aviz, fie el pozitiv sau negativ. Ion a mai spus că a consultat o copie a documentului, care era „dezastru”.

În replică la declarațiile lui Cîțu, reprezentanţii USR PLUS au transmis că adoptarea PNDL 3 reprezintă „un nou abuz marca OUG 13”.