Surse: Decizia pe care o va lua Curtea Constituțională, miercuri, în ceea ce privește pensiile magistraților și ce proiecte de legi se mai află pe masa CCR

Curtea Constituțională a României (CCR) nu va da, miercuri, un verdict final privind modificarea pensiilor magistraților, potrivit unor surse citate de G4Media.ro. Hotărârea ar urma să fie amânată, în contextul disputelor interne din CCR și al presiunilor externe legate de evaluarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar.

În schimb, judecătorii constituționali ar putea lua o decizie în legătură cu celelalte patru proiecte legislative asumate de Guvern prin procedura răspunderii.

De ce amână CCR decizia pe pensiile magistraților

Potrivit unor surse, se pare că motivul pentru care decizia se amână e din cauza neînțelegerilor majore care țin de creșterea graduală a vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani. Unele voci din cadrul Curții susțin că proiectul riscă să fie declarat neconstituțional, ceea ce ar crea un conflict direct cu Guvernul, dar și cu instituțiile europene.

Totodată, decizia de amânare este motivată și de faptul că, pe 10 octombrie, va avea loc reuniunea ECOFIN – Consiliul Afaceri Economice și Financiare al Uniunii Europene. În cadrul acesteia, miniștrii de finanțe europeni vor analiza măsurile de reducere a deficitului bugetar adoptate de România și ar putea discuta inclusiv despre suspendarea fondurilor europene.

Ce a declarat premierul Ilie Bolojan despre soarta Guvernului

Premierul Ilie Bolojan a afirmat încă de pe 27 august că verdictul CCR pe tema pensiilor magistraților ar putea decide viitorul actualului Guvern.

„Dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraţilor va cădea la Curtea Constituţională, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi”, a spus premierul.

Această declarație întărește ideea că respingerea legii ar putea duce fie la demisia premierului, fie la o criză politică majoră, având în vedere tensiunile deja existente în coaliția de guvernare.

Care sunt cele cinci proiecte de legi aflate pe masa CCR

Guvernul și-a asumat răspunderea pe 1 septembrie pentru cinci proiecte de lege importante, toate atacate între timp la Curtea Constituțională:

1. Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (cunoscută și ca legea pensiilor speciale);
2. Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății;
3. Legea pentru modificarea și completarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice;
4. Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome;
5. Legea pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Cine a contestat proiectele la CCR

Proiectul privind pensiile speciale a fost contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție. În schimb, celelalte patru au fost atacate de opoziția parlamentară, mai exact de AUR, SOS și POT.

Astfel, Curtea Constituțională are pe masă nu doar o lege sensibilă, care poate afecta direct sistemul judiciar, ci și alte patru proiecte ce vizează reforme economice și administrative majore.

Ce riscuri există dacă legea pensiilor magistraților e respinsă

Respingerea legii ar crea un impact dublu, atât pe plan intern, cât și extern. În plan intern, Guvernul lui Ilie Bolojan ar fi serios pus sub semnul întrebării, mai ales după declarațiile premierului privind legitimitatea executivului. În plan extern, România ar putea intra în conflict cu partenerii europeni, în contextul în care reforma pensiilor speciale este un jalon esențial din PNRR.

O eventuală decizie negativă a CCR ar putea să cântărească greu în reuniunea ECOFIN din 10 octombrie, unde va fi analizată situația finanțelor publice și ar putea fi discutată chiar suspendarea unor fonduri europene.

Așadar, chiar dacă este amânată, decizia CCR privind pensiile magistraților rămâne una dintre cele mai importante hotărâri din ultima perioadă. Ea poate influența nu doar stabilitatea Guvernului și a coaliției de guvernare, ci și relația României cu Uniunea Europeană, în contextul presiunilor de a reduce deficitul și de a respecta jaloanele din PNRR.