Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare la ortodocși

Săptămâna Mare cunoscută și ca Săptămâna Patimilor, este, în creștinism, ultima săptămână a Postului Mare și săptămâna înainte de Paște.

Aceasta include sărbătorile religioase: Duminica Floriilor, Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare, iar în tradiția ortodoxă, Săptămâna Mare începe cu Sâmbăta lui Lazăr, ziua de dinainte de Duminica Floriilor.

În acest an, conform calendarului ortodox, Săptămâna Mare pică între 12 aprilie și 19 aprilie.

Ce slujbe au loc la biserică în Săptămâna Mare

În această săptămână se citesc deniile slujbe de priveghere care se săvârșesc doar în săptămânile a cincea și a șaptea ale Postului Paștelor.

Astfel, luni se citește, în primul rând, istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a văzut preînchipuirea lui Hristos.

Torodată în timpul acestei denii se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus înaintea intrării în Ierusalim.

Marți, ziua a doua a Săptămânii Mari, denumită și Marțea Seacă este dedicată predicii de pe Muntele Măslinilor, când Iisus a anticipat distrugerea marelui Templu, dar și propriile patimi, cu doar trei zile înainte de a fi judecat.

Miercuri, slujba îl pomenește pe Iuda, apostolul devenit vânzător, care se gândește să-l trădeze pe Învățător, dar și pe Maria, femeia desfrânată devenită mărturisitoare, care-i spală picioarele lui Iisus cu lacrimile ei pline de căință și îl unge cu mir.

Joi, cunoscută ca Joia Mare, este citită Denia celor 12 Evanghelii, în cadrul căreia sunt amintite patru momente grele: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina la care Iisus i-a strâns în jurul său pe Apostoli şi la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.

În Vinerea Mare se rememorează aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus. Seara, rememorând momentul aşezării Mântuitorului în mormânt, în biserici se oficiază Denia Prohodului, în cadrul căreia cortegiul de credincioşi, în frunte cu preoţii, dă ocol bisericii de trei ori, după care, cu toții, trec pe sub Sfântul Aer, o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării.

Ultima slujbă este cea din noaptea de sâmbătă spre duminică. În cadrul acesteia, credincioșii iau lumina.

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Patimilor

Se spune că luni femeile încep curățenia de Paște. Astfel, se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul.

Marți țăranii trebuie să se spele ritualic pentru a seca bolile. Totodată, se mătură sau se aspiră și se șterg geamurile.

Până miercuri, inclusiv, se mai poate spăla și călca. După această zi, bărbații își ajută nevestele la treburile gospodărești.

Mai mult, în unele zone ale țării, există obiceiul ca miercuri seara, când soarele asfințește, copiii să meargă cu colindul, la sfârșit primind ouă pentru a le înroși.

Totodată, conform tradiției, în noaptea de miercuri spre joi sau în dimineața zilei de joi se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor, bărbații aprindeau focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire.Se mai crede că în această noapte Joimărița, zeitate a morții care supraveghează aceste focuri, dar și patroana torsului și a țesutului, care supraveghează hărnicia oamenilor, le blesteamă pe femeile leneșe.

Joia Mare este ziua în care se înroșesc ouăle. Tot în această zi se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc.

Fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare evanghelie, apoi îşi pun sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul.

În ziua Vinerii Mari, tradiția ne mai spune ca este bine să se țină post negru. Cu toate acestea, credincioșii, care nu pot posti negru, nu trebuie să mănânce urzici, iar în mâncare nu se pune oțet, deoarce lui Iisus i s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit.

Dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii tebuie să alerge desculți prin rouă sau să se scalde în ape curgătoare pentru a fi sănătoși pe tot parcursul anului.

Se spune că dacă va ploua în această zi, anul va fi unul mănos. În Vinerea Mare, femeile nu au voie să coase, să țese, nu coc pâine sau altele fiindcă este mare pericol de boală și spirite rele.

În ziua Sâmbetei Mari, conform tradiției străvechi, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină și se roagă la icoane, apoi se apucă de plămădit. Ulterior, în cuptor, vasele trebuie puse doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soţ, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează.