Raport: Rusia a cumpărat politicieni marcanţi britanici şi a dezvoltat o reţea de agenţi operativi în Marea Britanie. Ce agendă are Moscova

Rusia şi-a dezvoltat o reţea, în rândul clasei politice britanice, de diplomaţi, parlamentari sau avocaţi britanici favorabili ei, iar guvernele succesive britanice au ignorat acest lucru, transmite CNN, care citează un raport conceput de serviciile de informații britanice pe aceastătemă.

În plus, Moscova ar fi infiltrat agenţi operativi în Marea Britanie cărora le-ar fi obţinut cetăţenie britanică şi care ar fi acţionat ca intermediari pentru transferul de bani către unele partide politice. De asemenea, ar fi angajat şi mai multe companii de PR pentru a curăţa reputaţia anumitor oameni politici.

Nu în ultimul rând, Moscova ar fi înființat mii de companii prin intermediul cărora ar fi spălat bani în Marea Britanie, bani obţinuţi prin intermediul unor reţele de crimă organizată şi ulterior utilizaţi pentru a cumpăra politicieni britanici.

Informaţiile au fost publicate într-un raport intitulat simplu „Rusia” şi sunt elementul central dintr-un scandal mult mai amplu în cadrul căruia Boris Johnson ar fi blocat în mod deliberat publicarea unui raport privitor la amenințările la adresa securității Marii Britanii venite din direcţia Rusiei.

„Dacă această problemă nu va fi adresată, o astfel de reţea va avea efecte serioase negative asupra procesului democratic britanic, a statului de drept şi a integrităţii sistemului financiar”, a precizat Bill Browder, un fost spion britanic, implicat în realizarea dosarului.

Cum era de aşteptat, Opoziţia a acuzat guvernul Boris Johnson de muşamalizare şi a indicat că raportul este în măsură să ridice semne de întrebare cu privire la Brexit şi cu privire la unii membri marcanţi ai Partidului Conservator.

Raportul ar fi fost conceput de serviciile de informaţii britanice în lună martie, însă ar fi fost supus unui proces de aprobare lung de câteva luni. De abia pe 17 octombrie ar fi fost trimis către guvern, care însă nu l-a publicat – lucru nesurprinzator ţinând cont că peste o lună au loc alegeri anticipate.

Zvonuri potrivit cărora anumiţi politicieni britanici ar fi fost susţinuţi de Rusia existau încă din 2016. La acea dată fiind vehiculate numele lui Nigel Farage şi Boris Johnson (precum şi campania pro-Brexit însăşi). Zvonurile nu au putut fi, însă, confirmate.

Foto: Nigel Farage, unul dintre politicienii pro-Brexit suspectaţi încă din 2016 că ar avea legături cu Federaţia Rusă (sursăfoto: Facebook / Nigel Farage)

Cronologia evoluțiilorimportante de anul acesta legate deBrexit

• 6 noiembrie – Parlamentul britanic a fost dizvolvat cu câteva zile înainte de alegerile anticipate;
• 29 octombrie– Parlamentul britanicîșidăconsimțămânatulpentru organizarea de alegeri anticipate pe data de 12 decembrie;
• 28 octombrie– Camera ComunelorrespingepropunerealuiBoris Johnsonde organizarea de alegeri anticipate pe 12 decembrie;
• 28 octombrie– Consiliul Europeanaprobă amânareaBrexituluipentru data de 31 ianuarie 2020;
• 22 octombrie– Parlamentul britanicaprobătranspunereaacordului deBrexitîn legislația națională;
• 17 octombrie–Boris Johnsonși liderii UEau căzut de acordcu privire la un acord deBrexit
• 17 octombrie– Consiliul Europeana aprobatnoul acord pentruBrexitși au adoptat o declarație politică privind relațiile viitoare
• 2 octombrie– GuvernulBoris JohnsonînainteazăUniunii Europeneo propuneredeBrexitcare, printre altele, ar duce la încălcarea „Acordului de la Belfast”;
• 24 septembrie– Instanţa Supremă britanicădeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului;
• 18 septembrie– Parlamentul European adoptăo rezoluţie prin care susţine o nouă amânareaBrexitului;
• 18 septembrie– Scoţia anunțăun nou referendum pentru independențăîn cazul unuiBrexitfără acord;
• 11 Septembrie– Curtea de Apel din Scoţiadeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului. Decizia a fostatacatăla Curtea Supremă;
• 9 septembrie–Camera Comunelorrespingeși a doua solicitare a premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate șiintră în vigoaresuspendarea parlamentului britanic;
• 9 septembrie– Regina Elisabeta a II-aa promulgatlegea care împiedică un Brexitfără acord
• 4 septembrie–Camera Comunelorrespingesolicitarea premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate;
• 4 septembrie–Camera Comuneloraprobă o legecare împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
• 3 septembrie–Boris Johnsonpierde majoritateaînCamera Comunelor;
• 28 august–Boris Johnsoni-a cerut reginei Elisabeta a II-asă suspendeParlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
• 18 august– GuvernulBoris Johnsona abrogatActul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat laUniunea Europeana
• 27 iulie–Boris Johnsondevine prim-ministrulMarii Britanii;
• 26 mai– „PartidulBrexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
• 24 mai– Theresa Mayîşi anunță demisiadin funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
• 10 aprilie– Uniunea EuropeanăamânăBrexitul până la data de 31 octombrie 2019;
• 5 aprilie-Theresa MaysolicităUniunii Europene o amânare aBrexitului până pe 30 iunie 2019;
• 3 aprilie– Parlamentul britanico obligăpe Theresa May să asigure unBrexit„ordonat” (adicăcu acord) sau să obţină o nouă amânareaBrexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord deBrexit;
• 1 aprilie– Parlamentul britanic dăvoturi indicativenegativecu privire la unreferendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
• 29 martie– Parlamentul britanicrespinge, pentru a treia oara, acordul deBrexit;
• 21 martie– Uniunea Europeanărespingepropunerea Marii Britanii de amânare aBrexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei pânăpe 22 mai în situația în care va exista un acord;
• 20 martie– Premierul Theresa Maysolicităo prelungire a perioadei deBrexitpână oe 30 iunie;
• 14 martie– Parlamentul britanicrespingeideea susţinerii unui al doilea referendum;
• 14 martie– Parlamentul britanicaprobăideea amânăriiBrexitului;
• 13 martie– Parlamentul britanicse pronunţăîmpotrivaunuiBrexitfără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
• 12 martie– Parlamentul britanicrespingeşi al doilea acord deBrexit;
• 14 februarie– Parlamentul britanicrespingeprimul acord deBrexit