Material realizat prin Programul Cultural București – Centenar cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
Calea Moşilor figurează pe Lista monumentelor istorice cu peste 30 de obiective, în majoritate construite la sfârşitul secolului XIX. Primul nume a fost Podul Târgului de afară deoarece făcea legătura dintre oraş şi Târgul Moşilor care avea loc marţea şi vinerea, rost de distracţie şi cumpărături de la vlădică până la opincă. Denumirea de pod vine de la faptul că pentru a preveni noroaiele, calea a fost pavată cu bârne mari de stejar, duducile vremurilor putându-se plimba nestingherite de mâlul ce se forma în urma ploilor.
Calea Moşilor a fost o importantă arteră comercială: hanuri cu dichisuri, florărese, drogherii, băcănii, giuvaergerii şi câte şi mai câte. Mai aproape de timpul nostru merită menţionat “Vulturul de mare cu peştele în gheare”, un brand care datează de la 1878 şi care nu vindea ceea ce numele sugera, ci pânzeturi fine, dantele şi mătăsuri.
În anii 90, într-o ghenă de gunoi avea să fie descoperit Ion Bârladeanu, un artist fenomen – care la 62 de ani avea să cunoască succesul internaţional, cu ale sale colaje cu tăieturi din ziare şi reviste de prin tomberoane.
Strada Mântuleasa avea să fie scena uneia dintre cele mai interesante opere ale lui Mircea Eliade şi la numărul 9, pe strada Plantelor, în ospiciul doctorului Şuţu, urma să treacă în lumea umbrelor geniul literaturii române Mihai Eminescu.
Cartierele Bucureștiului: Calea Moșilor sau Podul Târgului de afară
Cartierele Bucureștiului: Calea Moșilor sau Podul Târgului de afară
Material realizat prin Programul Cultural București – Centenar cu sprijinul Primăriei Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic