Deputații din Republica Moldova vor fi obligați să vorbească limba română în plen. Ce reguli noi apar la Chișinău

Parlamentul de la Chișinău a făcut joi un pas important spre una dintre cele mai discutate reforme legislative din ultimii ani. Deputații au aprobat în primă lectură noul Cod privind organizarea și funcționarea Legislativului, un proiect care schimbă reguli esențiale, de la limba folosită în plen până la modul în care sunt gestionate migrațiile politice.

Votul a venit din partea celor 52 de parlamentari ai Partidului Acțiune și Solidaritate, formațiunea care controlează majoritatea absolută. Inițiatorii spun că noile prevederi urmăresc modernizarea instituției, creșterea transparenței și apropierea de standardele europene.

Ce schimbă noul cod în privința limbii folosite în Parlament

Una dintre cele mai vizibile modificări vizează limba de lucru din Legislativ. Proiectul stabilește clar că activitatea parlamentară se va desfășura exclusiv în limba română, iar proiectele de lege și actele normative vor fi redactate doar în această limbă.

Asta înseamnă că documentele oficiale nu vor mai fi traduse sistematic în limba rusă, așa cum s-a întâmplat în trecut în multe situații. Tema a generat imediat discuții și solicitări de clarificare chiar în timpul dezbaterilor.

„Cum ne asigurăm că toți deputații vorbesc limba română?”, a întrebat deputatul PAS, Valeriu Robu, solicitând clarificări privind aplicarea prevederilor din noul cod.

În răspunsul oferit în plen, Igor Talmazan a argumentat că noua regulă nu introduce o interpretare nouă, ci aplică prevederi constituționale deja existente.

„Limba oficială este limba de comunicare interetnică, iar limba minorităților naționale nu poate fi impusă în mod organizat și obligatoriu. Respectăm dreptul minorităților naționale, dar în instituțiile publice limba oficială este limba română”, a afirmat Igor Talmazan.

Cum încearcă Legislativul să blocheze traseismul politic

Un alt punct sensibil al proiectului vizează deputații care părăsesc grupul parlamentar pe listele căruia au ajuns în Legislativ. Noul cod nu le retrage mandatul, însă le limitează drastic opțiunile politice după despărțirea de formațiunea inițială.

Mai exact, parlamentarii care ies dintr-un grup își vor continua activitatea ca neafiliați, fără posibilitatea de a intra într-o altă fracțiune sau de a crea una nouă. Potrivit autorilor proiectului, măsura are rolul de a preveni „distorsionarea votului electoratului”.

Ce reguli noi apar pentru opoziție și pentru dezbaterile din plen

Proiectul introduce și mecanisme noi de control parlamentar, printre care „Ora Guvernului”, un format care va aduce miniștri sau chiar premierul în fața deputaților cel puțin o dată pe lună.

În paralel, apare și „Ziua opoziției”, care va permite grupurilor parlamentare din opoziție și deputaților independenți să stabilească teme pe agenda primei ședințe plenare din fiecare a șasea săptămână a sesiunii.

Tot noul cod reglementează și durata intervențiilor în plen, limitând luările de cuvânt la cinci minute pentru grupuri și trei minute pentru deputați.