EXCLUSIV // Cât de pregătit este Bucureștiul pentru un cutremur puternic, precum cel din anul 1977

Sute de clădiri din București au „bulină roșie”, avertismentul atașat celor maivulnerabile imobile în cazul unui cutremur major, precum cel din 4 martie 1977. Printre acestea, se află imobile construite pe vremea domniei lui Carol I și a Regelui Ferdinand, la finalul secolului XIX.

56de secunde a durat cutremurul din anii ’70, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. La nivel național, în jur de 35.000 de locuințe au fost distruse, peste 11.000 de oameni au fost răniți, iar în jur de 1.400 au murit. Printre cei care au decedat s-a numărat și actorul Toma Caragiu, găsit fără suflare în blocul Continental, de pe Strada Coloanelor, din centrul Bucureștiului.

La începutul anului 2020, Raed Arafat, șeful DSU (Departamentul pentru Situații de Urgență) atenționa cu privire la daunele severe care s-a putea produce în București, în cazul unui cutremur sever, precum cel din urmă cu 44 de ani. În prezent, în ianuarie 2021 există852 de imobile cu grad de risc seismic I-IV în Capitală, potrivit datelor AMCCRS (Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic). Dar acestea sunt doar datele colectate și comunicate, ce reflectă doar într-o mică măsură realitatea.

Despre cât de pregătit este Bucureștiul în cazul unui seism major, am discutat cu Marian Moiceanu, arhitect, rector al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București șiEdmondNiculușcă, noul director adjunct al AMCCRS.

EdmondNiculușcă, AMCCRS: Bucureștiul, mai vulnerabil ca niciodată în fața unui cutremur puternic

Imobilele expertizate de AMCCRS reprezintă o mică parte din totalul clădirilor din București. În cazul unui seism puternic, Capitala ar fi puternic afectată, atenționează EdmondNiculușcă, director adjunct AMCCRS.

„Din punctul meu de vedere, Bucureștiul din 2021 este mai vulnerabil decât cel din 2010 și anii ’90 și mult mai vulnerabil față de Bucureștiul din 1977. Este enorm de mult de lucru în acest sens. 1 din 4 bucureșteni ar fi afectat de cutremur într-un mod important, spune un raport oficial realizat în urmă cu câțiva ani. Asta înseamnă aproximativ 500.000 de locuitori, mulți morți, ar rămâne oameni fără locuințe. Este foarte mult.

Bucureștiul are undeva la 2.000 de clădiri cu pericol de prăbușire, conform listei oficiale. Dacă un imobil nu e pe listă, nu înseamnă că nu este cu risc, ci înseamnă că nu a fost expertizat.În prezent, cunoaștem foarte puțin din total fondului construit din București, undeva la 8-10%”, a declarat Edmond Niculușcă pentru B1.ro.

Edmond Niculușcă, director al Administrației pentru Consolidarea Clădirilor din București: „Nici clădirile din secolul XIX nu sunt toate expertizate”

Clădirile de dinainte de cutremurul din ’77 sunt adevărate bombe cu ceas, inclusiv cele ridicate de către comuniști, crede oficialul AMCCRS, care anunță noi proiecte.

„Într-adevăr, cam toți bănuim că există probleme la clădirile interbelice de pildă, construite într-o perioadă în care tehnologia era mai puțin evoluată față de azi. Nu prea vorbește nimeni despre clădirile din anii ’50, ’60, ’70, de până la marele cutremur din 1977. Din păcate, și aceste imobile sunt vulnerabile. Prin AMCCRS, vrem să expertizăm în jur de 500.000 de metri pătrați în 2021-2022. Printre acestea, 165 de imobile care nu au fost vreodată expertizate. Acestea reprezintă aproximativ 200.000 de metri pătrați din total. Deja am primit acordul pentru consolidare, din partea proprietarilor, câteva mii de cetățeni.

Nici pentru cele mai vechi, din 1880-1890 nu au fost expertizate toate. În general, au fost expertizate cele multietajate, cu mai multe apartamente. El au fost prioritate, conform legii. Clădirile de secol XIX urmează să fie trecuteîn revistă de noi, printr-un program pe care încercăm să-l creăm pentru patrimoniul zonelor protejate”, a transmis oficialul AMCCRS.

Edmond Niculușcă: „Consolidarea aduce blocul la starea inițială, de dinainte de cutremurul din 1977″

Consolidarea nu este doar o „cârpeală”, ci are beneficii certe pe termen lung, susține Edmond Niculușcă. În acest caz, pentru a crește siguranța cetățenilor în cazul unui cutremur, este nevoie de un parteneriat între Primărie și bucureșteni.

„O expertiză tehnică efectuată fără consolidare, nu are sens, pentru că ne vom trezi cu multe clădiri cu risc I, dar fără a face pașii următori. Pe cele 165 de imobile pe care vrem să le expertizăm, vrem să le trecem imediat în proiectare și apoi în consolidare. Toți acești pași depind enorm de dorința proprietarilor, care trebuie să fie de acord ca Administrația Municipală să facă acești pași, împreună. Expertizarea și proiectarea sunt gratuite, asigurate de Primărie. Executarea lucrărilor – consolidarea costă în funcție de imobil. E destul de ofertant ceea ce oferă în acest moment o hotărâre de Consiliu, rate egale fără dobândă, timp de 25 de ani. Există și anumite beneficii pentru pensionari, pentru cei care nu au venituri destul de mari; unii sunt scutiți, alții beneficiază de o reducere de 50%.

Primele etape, de până la începerea lucrărilor durează 9-12 luni, iar realizarea lucrărilor 24 de luni, dacă nu intervin probleme.

Consolidarea aduce blocul la starea inițială, de dinainte de cutremurul din 1977. În prezent, există 10 blocuri aflate în lucru, pe care sper că le vom recepționa la finalul acestui an și va urma o analiză de calitate a lucrărilor”, a mai punctat Niculușcă.

Marian Moiceanu, arhitect: Blocurile ridicate după cutremurul din 1977, construite în baza unei tehnici mai bine pusăla punct

Profesorul universitar Marian Moiceanu a oferit mai multe informații tehnice, legate de impactul unui posibil seism major în România. Pentru că în rândul unui public larg, unul dintre argumentele principale atunci când vine vorba despre achiziția unui apartament este anul construcției, rectorul UAIUM crede că imobilele ridicate de către Nicolae Ceaușescu imediat după cutremur sunt foarte solide. De asemenea, expertul nu respinge nici standardele calitative ale celor noi. În schimb, imobilele construite până la seismul devastator, necesită lucrări de consolidare.

„Dacă proiectarea a fost făcută conform normelor și poate doar așa să fie făcută – semnat de arhitectul șef și inginerii de partea de structură, după 1977 și dacă și constructorul a respectat proiectul, eu spun că suntem într-un scenariu în care sigur construcția va rezista.

Evident, clădirile din clasa I de risc seismic sunt primele vizate. În cazul unui cutremur puternic, acestea ar suferi deformări plastice, care ar putea să ducă și la colaps. E greșit să generalizezi și să spui că la toate s-ar întâmpla acest lucru, contează foarte mult contextul.

Clădirile vechi, dacă le supui unei analize și unei expertize de structură, s-ar putea să arate că sunt în gradul I, II sau III. Cele mai vulnerabile sunt construcțiile înalte, cu peste 2-3 etaje. În momentul în care ai o construcție veche, cu peste 2-3 etaje, construită înainte de 1977, când a fost marele cutremur, pot fi probleme. Proiectarea celor vechi a fost făcută doar la forța gravitațională. După 1977 a fost luat în calcul la proiectare și forța inerțială de cutremur”, a declarat expertul.

Marian Moiceanu, arhitect: „Cele mai expuse sunt construcțiile de colț”

Existența unui proiect semnat de un arhitect sau de un inginer reprezintă o condiție foarte importantă pentru siguranță, în cazul unui cutremur, pentru persoanele care vor să-și achiziționeze imobile vechi. De asemenea, aceștia trebuie să fie atenți la amplasament, atenționează arhitectul Marian Moiceanu.

„De asemenea, primele vizate în cazul unui cutremur puternic sunt cele care nu au avut la bază un proiect inițial de arhitect sau inginer. Și mai rău, cazurile în care a existat un proiect, dar s-au făcut modificări fără autorizație.

Nimeni nu poate spune cu certitudine dacă un bloc cu ‘bulină roșie’ va cădea la un cutremur puternic. Un inginer ar putea spune că da, vasuferi deformări grave – se vor fractura stâlpi, grinzi, planșee, deci nu neapărat că va cădea, deci colaps. În acel moment, este pusă în pericol viața oamenilor. Cele mai expuse sunt construcțiile decolț, pentru că la cutremur, casele se deformează și are loc fenomenul de vibrație. Perioada de vibrație înseamnă timpul necesar ca o construcție, înaltă sau nu, să se deplaseze față de axa ei la stânga sau la dreapta și să revină la loc. În România trebuie să fie de 1,5 secunde, adică să vibreze scurt. Dacă acea construcție de colț are la calcan și alte construcții, imaginați-vă că toate acestea vibrează și la un moment dat, s-ar putea ca toate deplasările să se adune și să se transmită construcției de colț.

Trebuie discutat pentru fiecare caz în parte, fără a generaliza. Fiecare imobil se încadrează într-o clasă de risc seismic, iar apoi trebuie venit cu măsuri de reconsolidare, de obținerea stabilității și în cazul unui cutremur foarte puternic. Aceste intervenții se fac în baza unei expertize și a unui proiect”, a declarat Marian Moiceanu.

Ce înseamnă, de fapt, „să reziste o construcție”

Nimeni nu poate garanta pentru niciun imobil că în cazul unui cutremur foarte puternic nu vor exista pierderi materiale. Cel mai important aspect reprezintă salvarea vieților omenești, aspect punctat de către arhitectul Marian Moiceanu.

„Dacă este o construcție veche, în baza expertizei, poate fi regândită, pentru a i se îmbunătăți structura, pentru ca la nevoile de acum, să reziste fără probleme încă niște zeci de ani. Important este să nu se schimbe specificul seismic al României, adică, în cazul în care vom mai avea parte de cutremure puternice, să știm că va fi tot așa, de mare adâncime și să nu depășească 7 pe scara Richter.

Când spui ‘să reziste o construcție’, înseamnă că se pot distruge mobilier, pereți, în ultimă instanță grinzi, dar stâlpii rămân în picioare. Pentru construcțiile noi, scenariul este acoperitor. Nu vor fi victime omenești. Materiale, pot apărea. Dacă imobilele sunt vechi, o expertiză poate stabili clar.

Marian Moiceanu: „Și la blocurile noi pot apărea deformări, pereți crăpați. Important este să nu moară oameni”

Am avut șansa de a-l avea profesor pe Alexandru Cișmigiu. Îmi aduc aminte că ne spunea așa: `orice proiectare la cutremur, pentru orice construcție mare sau mică, este o priectare care ia în calcul un scenariu, iar scenariul ia în calcul tot ceea ce s-a întâmplat în România de-a lungul anilor: accelerogramă, perioadă, specific ș.a.m.d’. Și dacă Doamne-ferește, scenariul nu este corect, lucrurile se schimbă, dar nu avem motive de îngrijorare după’P-100′, cel de după cutremurul din 1977, după care noi proiectăm.

Și mai spunea un lucru interesant, că ‘nu ajunge tot aurul din lume să proiectezi o construcție care să lucreze doar în domeniul elastic’. Adică, poți să pui câtă armătură, cât beton vrei, poți să o calculezi în toate felurile, dar sigur vor apărea deformări plastice, precum pereți crăpați. Cel mai important este să nu moară oameni”, a subliniat Moiceanu.

Expertiza imobilelor din București în funcție de clasa de risc seismic

358 – Clasa I de risc (bulină roșie)

368 – Clasa a II-a de risc

116 – Clasa a III-a de risc

10 – Clasa a IV-a de risc

_

101 – Imobile Consolidate

11.548 – Neîncadrade în clase de risc seismic corespunzătoare

145 – Neîncadrate în categorii de urgență sau în clase de risc seismic corespunzătoare

Lista detaliată a imobilelor poate fi accesată aici.

Când ar putea avea loc următorul cutremur devastator în România

Gheorghe Mărmureanu, director onorific al INFP (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru FizicaPământului), crede că un cutremur puternic, precum cel din 1977, ar putea să aibă locîn România în 2040. Estimarea a fost făcută în baza datelor colectate de-a lungul mai multor sute de ani.

„Între un cutremur de suprafaţă cum a fost în 4 martie şi unul adânc se adună 100 de ani între ele. Trebuie discut pe larg. Eu pot veni cu date efective pe ultimii 300 de ani. E un cutremur în 1907 care nu a produs niciun efect în România.

Luăm 1940 – 1977, deci 37 ani. Până la 100 de ani mai sunt 64 de ani. Ar trebui sa fie prin 2040 un cutremur. Ar trebui, dar asta nu înseamnă că aşa va fi.

Nu putem discuta nici de matematică, nici de fizică aici. Mecanismele interne ale Pământului nu le ştim. Noi ne-am raportat la ce s-a întâmplat în ultimii 3-400 de ani. Ăsta e cel mai bun experiment. Noi nu putem şti ce e acolo la 180-200 sau 170 de km”, a declarat Mărmureanu pentru Digi24, în anul 2018.

Istoricul celor mai mari cutremure din România

4 martie 1599 – 6,1 grade pe scara Richter

24 decembrie 1605 – 7,1

6 noiembrie 1620 – 7,5

1 februarie 1666 – 6,1

6 august 1679 – 7,5

12 iunie 1701 – 7,1

6 aprilie 1730 – 6,1

11 iunie 1738 – 7,7

18 iunie 1778 – 6,5

18 ianuarie 1787 – 6,5

26 octombrie 1802 – 7,9

26septembrie 1821 – 6,1

26 noiembrie 1829 – 7,3

23 ianuarie 1838 – 7,5

13 noiembrie 1868 – 6,8

17 august 1893 – 7,1

24 noiembrie 1896 – 6,1

6 octombrie 1908 – 7,1

6 februarie 1934 – 6,6

10 noiembrie 1940 – 7,7

7 septembrie 1945 – 6,8

29 mai 1948 – 6,3

4 martie 1977 – 7,4

30 august 1986 – 7,1

30 mai 1990 – 6,9

31 mai 1990 – 6,4

27 octombrie 2004 – 6

24 septembrie 2016 – 5,7

28 octombrie 2018 – 5,9