Noi teste ADN au fost făcute pe Giulgiul din Torino: Ce au descoperit cercetătorii pe faimoasa pânză

Giulgiul din Torino conține urme genetice de la mai multe persoane și o varietate de plante, conform unei noi analize ADN. Analizele confirmă o contaminare extinsă a pânzei de-a lungul secolelor.

Ce specii neașteptate au fost identificate pe Giulgiul din Torino

Analiza a scos la iveală ADN uman care aparține mai multor indivizi, inclusiv unora dintre cei care au colectat probele pentru studiu. Unele dintre urmele genetice descoperite sugerează influențe din India, ceea ce a dus la ipoteza că materialul textil ar putea proveni din această regiune, deși interpretarea este contestată.

În același timp, prezența ADN-ului de coral roșu mediteranean indică posibile legături cu zona Mării Mediterane sau tranzitul prin astfel de regiuni. Experții atrag atenția că astfel de urme pot proveni și din obiecte religioase care au intrat în contact cu pânza, precum crucifixele sau relicvarele.

Lipsa unor plante precum măslinii, curmalii sau rodiile ridică semne de întrebare cu privire la autenticitatea relicvei.

Ce indică datarea cu radiocarbon

Cele mai solide dovezi privind vechimea pânzei provin dintr-o datare cu radiocarbon realizată în 1989, care a stabilit că aceasta a fost creată între anii 1260 și 1390, în perioada medievală. Mai mult, cercetări recente sugerează că imaginea umană de pe material ar fi fost realizată prin aplicarea pânzei peste o sculptură în relief, și nu printr-un proces natural.

Specialiștii subliniază și faptul că anumite plante identificate, precum roșiile, cartofii sau ardeii, au ajuns în Europa abia după secolul al XVI-lea, ceea ce indică o contaminare ulterioară. În plus, unele fire analizate au fost datate între anii 1451–1622 și 1642–1800, perioade care coincid cu lucrări de restaurare și conservare, inclusiv după un incendiu din secolul al XVI-lea, scrie Historia.

Cum este explicată contaminarea suferită

Deși există încă cercetători care susțin autenticitatea pânzei și legătura sa cu evenimente de acum aproximativ 2.000 de ani, majoritatea dovezilor științifice indică faptul că este vorba despre un artefact medieval. Experții explică faptul că varietatea mare de ADN poate fi rezultatul expunerii publice repetate, manipulării de către numeroase persoane și contactului cu diferite obiecte de-a lungul secolelor.

În acest context, noile analize nu contrazic concluziile anterioare, ci întăresc ideea că materialul a fost supus unei contaminări semnificative. Originea sa este considerată, cel mai probabil, ca fiind una medievală.