Germania nu ar trebui să renunțe să sprijine proiectul gazdoctului Nord Stream 2 din cauza arestării opozantului rus Aleksei Navalnîii, spune Armin Laschet, președintele formațiunii germane CDU și omul cu cele mai multe șanse să devină următorul cancelar federal, pentru Reuters.
Indicând către faptul că SUA achiziționează țiței din Rusia, Armin Laschet s-a descris pe sine însuși drept un politician realist – sau un „Realpolitiker” (de la „Realpolitik”, doctrină politică bazată pe circumstanțele date mai degrabă decât pe noțiuni morale sau ideologice) – și a afirmat: „Trebuie să luăm lumea așa cum e pentru a o face mai bună”.
Armin Laschet, care luna trecută a câștigat alegerile interne pentru șefia CDU, spune că atât valorile, cât și interesele sunt importante în diplomație.
Armin Laschet este actual premier al celui mai populat land german, Renania de Nord-Westfalia, dar faptul că a câștigat șefia CDU îi plasează în postura de favorit la succedarea Angelei Merkel în funcția de cancelar, loc pe care îl va lăsa liber la finalul alegerilor din septembrie, după 15 ani în funcție. Angela Merkel a anunțat că nu va încerca să obțină un al cincilea mandat.
Întrebat în mod direct dacă Germania ar trebui să își schimbe abordarea și să renunțe la gazoductul de gaze naturale Nord Stream 2, Armin Laschet a răspuns: „Timp de 50 de ani, chiar și în vremurile agresive ale Războiului Rece, Germania a cumpărat gaz din Uniunea Sovietică, acum din Rusia. Guvernul german e pe drumul adecvat”.
Pe fondul cazului Navalnîi, Germania se confruntă cu tot mai multe presiuni pentru a abandona și renega proiectul Nord Stream 2. Presiunea vine atât de pe plan intern, de la Verzii ecologiști, care sunt văzuți drept potențiali parteneri de coaliție pentru creștin-democrații conduși de Laschet, cât și din străinătate, din SUA și din cea mai mare parte a Europei, inclusiv din Franța.
Aleksei Navalnîi a fost condamnat, marți, la 3 ani și jumătate de închisoare – însă sentința se va reduce cu aproximativ un an, echivalentul perioadei în care a stat în arest la domiciliu– după ce o instanță din Moscova l-a declarat vinovat de încălcarea termenilor probațiunii dispuse într-un alt dosar. El fusese arestat în 17 ianuarie, când a revenit în Rusia din Germania, unde fusese tratat în urma otrăvirii sale cu un agent neurotoxic de nivel militar.
Moscova a acuzat Occidentul de dublu-standard și i-a transmis să nu se amestece în afacerile sale interne.
Armin Laschet a subliniat că a criticat atât atacul asupra lui Navalnîii, cât și arestarea sa, precum și că a sprijinit sancțiunile dispuse de UE împotriva Rusiei în contextul crizei din Ucraina.
„Trebuie să garantăm interesele geopolitice ale Ucrainei și să ne securizăm aprovizionarea energetică prin acest proiect din sectorul privat”, a spus el despre Nord Stream 2.
Proiectul, programat să fie lansat în acest an, a scindat UE, în contextul în care o parte din statele membre s-au arătat de părere că va submina Ucraina, statul care se află pe ruta tradițională de tranzit, și că va adânci dependența energetică a blocului comunitar de Rusia.
Lucrările la Nord Stream 2 au fost reluate în decembrie 2020, la un an după ce se opreau brusc în urma deciziei luate de SUA de a sancționa companiile angajate în proiect. Cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizați, iar Gazprom speră să o finalizeze pentru a dubla capacitatea liniei existente. Finalizat în proporție de 90%, din proiect a mai rămas de executat doar o porțiune de 100 de kilometri în apele adânci din largul Danemarcei, transmiteAgerpres.