Prețurile la energie explodează. Banca Mondială avertizează asupra unui nou val de scumpiri în 2026
Banca Mondială avertizează că prețurile energiei ar putea crește semnificativ în 2026, chiar și într-un scenariu considerat optimist. Estimările indică un posibil avans de aproximativ 24% în acest an. Nivelul ar ajunge astfel la un maxim nemaiatins de la invadarea Ucrainei de către Rusia.
Acest context depinde de calmarea celor mai puternice perturbări generate de conflictul din Orientul Mijlociu până în luna mai, notează Reuters. În același timp, instituția avertizează că riscurile rămân ridicate și situația se poate deteriora. O eventuală escaladare a conflictelor sau blocaje prelungite în aprovizionare ar putea duce la noi creșteri ale prețurilor materiilor prime și la presiuni suplimentare asupra piețelor globale.
Cât de mare este riscul unei noi crize pe piața energiei
Banca Mondială estimează, în scenariul de bază, o revenire treptată până în octombrie a volumelor tranzitate prin Strâmtoarea Ormuz. Acestea ar putea reveni aproape de nivelurile de dinaintea conflictelor. Cu toate acestea, instituția avertizează că prețurile ar putea rămâne ridicate.
Proiecțiile arată o creștere de aproximativ 16% a prețurilor materiilor prime în 2026. Această evoluție este susținută în principal de scumpirea energiei și a îngrășămintelor. În același timp, contribuie și dinamica unor metale esențiale. Atacurile asupra infrastructurii energetice și blocajele din transportul petrolier prin Ormuz au generat un șoc major de aprovizionare. Acesta este considerat cel mai puternic impact înregistrat până acum pe piața petrolului.
În acest context, cotația petrolului Brent din Marea Nordului ar putea ajunge la aproximativ 86 de dolari pe baril în acest an. Nivelul ar marca o creștere față de cei 69 de dolari pe baril înregistrați în 2025. Dacă tensiunile persistă și exporturile își revin lent, prețul ar putea urca până la 115 dolari pe baril.
Cum se propagă efectele războiului în economie
Banca Mondială avertizează că efectele conflictelor nu apar dintr-o dată. Acestea se propagă în valuri succesive, afectând economia globală din mai multe direcții.
„Războiul loveşte economia mondială în valuri cumulate: prima dată prin preţurile mai ridicate la energie, apoi preţurile mai ridicate la alimente şi, în final, o inflaţie mai ridicată, care va determina majorarea dobânzilor şi majorarea costurilor de împrumut”, a transmis economistul şef al Băncii Mondiale, Indermit Gill said. Cele mai afectate sunt economiile vulnerabile, unde populația resimte direct aceste presiuni.
În paralel, prețurile îngrășămintelor sunt așteptate să crească cu 31% în 2026, pe fondul unei scumpiri de 60% a ureei, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra producției agricole. Aceste evoluții riscă să reducă veniturile fermierilor și să afecteze randamentele viitoarelor culturi, alimentând noi tensiuni pe piața alimentară. În scenariul de bază, inflația în economiile dezvoltate ar urma să ajungă la 5,1% în 2026, peste nivelul de 4,7% din anul anterior.
În țările în curs de dezvoltare, inflația ar putea urca până la 5,8% dacă războiul se prelungește. În același timp, ritmul de creștere economică globală încetinește vizibil. Economiile emergente ar putea avansa cu doar 3,6% în 2026, sub estimarea anterioară de 4%, semnalând o deteriorare clară a perspectivelor economice.