Protestele Generației Z. Cine sunt tinerii care protestează în lumea întreagă și ce vor

Un nou fenomen împânzește tot globul. Vorbim despre protestele Generației Z, tineri care simt că sistemele politice tradiţionale nu le răspund problemelor. Iar în întreaga lume tinerii se ridică  împotriva inegalităților sociale.

Cum se strâng tinerii care organizează protestele Generației Z

Mobilizarea se face adesea online (TikTok, Discord, Telegram etc.), mişcările sunt de cele mai multe ori fără lideri vizibili, descentralizate. Deşi fiecare mişcare are contextul său specific, ele se leagă ca parte dintr‑un val globală de nemulțumire generată de criza economică, de lipsa siguranţei, de stagnarea vieţii pentru tineri.

Conform cercetărilor grupului GlobeScan, tinerii din Gen erația Z consideră corupţia, inegalitatea şi şomajul ca fiind probleme foarte grave într‑o proporţie semnificativ mai mare decât generaţiile mai în vârstă.

Într‑un raport intitulat „A generation in protest”, se arată că în ultimele 12 luni au avut loc 159 proteste anti‑guvernamentale în 71 de ţări, cu o creştere explozivă a participării tinerilor.

Unde au fost cele mai mari proteste ale Generației Z

Un bun exemplu este Nepalul. Aici, luna trecută, proteste masive conduse de tineri au izbucnit după ce guvernul a interzis o serie de platforme de social media (Facebook, Instagram, X ). Însă, pe lângă asta, tinerii au protestat și față de corupţie, nepotism, lipsă de transparenţă, și clasa politică transformată într-o castă închisă.

Și au avut și rezultate: prim-ministrul și-a dat demisia, iar conducerea statului a promis reforme majore.

Un alt exemplu vine din Madagascar. Aici protestele au fost conduse de mişcarea auto‑denumită „Gen Z Madagascar” care a scos oamenii în stradă din cauza penelor frecvente de curent și apă, dar și din cauza nemulțumirilor legate de corupția politicienilor. Protestele violente s-au soldat cu 22 de morți. Președintele Madagascarului Andry Rajoelina a fugit din țară și am asistat la o lovitură de stat militară.

Iar în Maroc, mişcarea „GenZ 212” a ieșit în stradă din cauza nemulțumirilor privind serviciile publice de sănătate și educaţie, de şomajul ridicat în rândul tinerilor și din cauza cheltuielilor guvernamentale controversate (de exemplu, pregătirile pentru Cupa Mondială 2030). Protestele au început pe 27 septembrie, iar statul a răspuns cu arestări masive și pedepse grele cu închisoarea, după ce autoritățile au reclamat acte de violență extremă.

În Peru, protestele tinerilor Generației Z au izbucnit din cauza unei reforme a pensiilor , însă ulterior s‑a extins către cereri mai ample: combaterea corupţiei, securitate, guvernare transparentă. Un protestatar a fost ucis de autorități, iar alți 100 au fost răniți. Preşedintele nou instalat, José Jerí, a refuzat însă să demisioneze.

Generația Z, noua cultură a protestelor

În concluzie avem parte de o nouă cultură globală a protestului, în care tinerii nu aşteaptă doar să fie reprezentaţi, ci ies, se organizează și comunică transnaţional. Iar modelul clasic al protestului, cu lideri consacraţi și partide politice, este înlocuit de mobilizări digitale, virale, descentralizate.