Recep Erdogan, discuție telefonică neașteptată cu liderii Suediei și Finlandei. Ce decizie a luat președintele turc

Președintele turc Tayyip Erdogan, care s-a opus aderării Suediei și Finlandei la NATO, a purtat sâmbătă discuții telefonice cu liderii celor două țări și a discutat despre preocupările sale cu privire la organizațiile teroriste.

Erdogan, discuții cu liderii Suediei și Finlandei

Turcia spune că Suedia și Finlanda găzduiesc persoane legate de gruparea militantă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și susținători ai lui Fethullah Gulen, pe care Ankara îl acuză că a orchestrat o tentativă de lovitură de stat din 2016, scrie europe-cities.com.

Erdogan i-a spus premierului suedez Magdalena Andersson că Ankara se așteaptă la măsuri concrete pentru a răspunde preocupărilor sale, potrivit președinției turce. El a mai spus că un embargo asupra exporturilor de arme impus Turciei după invadarea Siriei în 2019 ar trebui să fie ridicat, a adăugat acesta.

Externe - 03 dec, 13:24

Un cablu de date între Finalnda și Suedia a fost avariat. Stockholm pune problema unui sabotaj

Andersson a spus că a apreciat apelul și că Suedia speră să poată consolida relațiile bilaterale cu Turcia.

„Am subliniat că Suedia salută posibilitatea cooperării în lupta împotriva terorismului internațional și am subliniat că Suedia sprijină în mod clar lupta împotriva terorismului și includerea pe lista teroristă a PKK”, a adăugat ea într-un comunicat.

Care este poziția președintelui turc

Într-o altă conversație, Erdogan i-a spus președintelui finlandez Sauli Niinisto că eșecul de a trata cu organizațiile teroriste care reprezintă o amenințare pentru un aliat NATO nu s-ar potrivi spiritului de alianță, a spus Ankara.

Niinisto a spus că a avut discuții „deschise și directe” cu Erdogan și a fost de acord să continue un dialog strâns.

Turcia și-a surprins săptămâna trecută aliații din NATO, protestând asupra accesului celor două țări la alianța militară, dar liderii occidentali și-au exprimat încrederea că obiecțiile Ankarei nu vor constitui o barieră în procesul de aderare.

Toate cele 30 de state NATO trebuie să-și dea aprobarea înainte ca un nou membru să poată fi primit și astfel să beneficieze de garanția colectivă de securitate.