Miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc joi la Praga, după apelurile tot mai multe ale Ucrainei pentru ca aliații principali să ridice restricțiile care împiedică Kievul să folosească arme occidentale pentru a lovi ținte aflate în interiorul Rusiei.
Întâlnirea de două zile din capitala Cehiei este menită să se concentreze asupra eforturilor de a elabora un pachet de sprijin pentru Ucraina la summitul NATO de la Washington din iulie.
Dar dezbaterea cu privire la posibilitatea de a lăsa Kievul să folosească armele trimise de aliații săi occidentali pentru a lovi ținte aflate pe teritoriul Rusiei riscă să monopolizeze întâlnirea.
Ucraina își presează susținătorii – în special Statele Unite – să îi permită să folosească armamentul cu rază mai lungă de acțiune pe care îl furnizează pentru a lovi ținte în interiorul Rusiei.
Statele Unite și Germania au refuzat până acum să permită Kievului să lovească ținte aflate peste graniță de teamă că le-ar putea atrage într-un conflict direct cu Moscova.
Înainte de reuniunea NATO – care începe cu o cină de joi – șeful alianței Jens Stoltenberg a spus în mod repetat că este timpul ca membrii să-și reconsidere aceste limitări, deoarece acestea împiedică capacitatea Kievului de a se apăra.
Președintele francez Emmanuel Macron a părut să schimbe macazul marți când a spus că Ucrainei ar trebui să i se dea voie să „neutralizeze” bazele din Rusia folosite pentru a lansa bombardamente.
Totuși, cancelarul german, Olaf Scholz a spus că Ucraina ar trebui să acționeze în conformitate cu legea – iar Berlinul nu a furnizat oricum armele pentru a ataca Rusia.
De peste Atlantic, Casa Albă a spus că încă se opune ca Ucraina să folosească armele SUA pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei, deși secretarul de stat Antony Blinken a sugerat că această strategie s-ar putea schimba.
Între timp, Moscova a reacționat ferm – președintele Vladimir Putin avertizând că ar exista „consecințe grave” dacă țările occidentale îi vor permite așa ceva Ucrainei.
Cei care vor ca Ucraina să primească frâu mai liber spun că speră că se creează un impuls pentru ca Statele Unite și alții să își schimbe decizia: „În mod clar, ideile președintelui Macron îi ajută pe aliații care cred că această regulă ar trebui să se schimbe”, a spus un diplomat dintr-o țară NATO. „Sper că dezbaterile din SUA vor lua în considerare ideile lui Macron”.
În timp ce aliații NATO se luptă cu această problemă, miniștrii de la Praga încearcă, de asemenea, să vină cu un pachet de sprijin care să mențină Ucraina satisfăcută, deoarece speranțele ei de aderare rămân o perspectivă îndepărtată.
După ce a făcut presiuni puternice la un summit de anul trecut, Kievului i s-a spus ferm de către țările NATO – conduse de Statele Unite și Germania – că nu ar trebui să se aștepte la niciun progres concret în aderarea la alianță.
În schimb, șeful NATO Stoltenberg dorește să-i determine pe membrii alianței să își asume angajamente clare, pe mai mulți ani, cu privire la cât de mult ajutor vor acorda Ucrainei în viitor.
Luna trecută, el a propus o cifră țintă globală de 100 de miliarde de euro pe cinci ani.