România poartă discuții cu Ucraina pentru producția comună de drone, a anunțat ministrul Apărării

România discută în prezent cu Ucraina posibilitatea dezvoltării unor proiecte comune de producție de drone, potrivit ministrului apărării, Ionuț Moșteanu.

Ce prevede planul comun România-Ucraina privind construcția de drone

Dronele au fost în prim-planul războiului dintre Ucraina și Rusia, folosite de ambele părți pentru recunoaștere, supraveghere, dar și lovituri la adâncime în teritoriul inamic.

Prevalența dronelor pe câmpul de luptă și eficacitatea lor în contracararea unităților blindate tradiționale, cum ar fi tancurile, au fost, de asemenea, bine documentate.

Acest lucru a determinat-o pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să încurajeze statele membre să investească în producția de drone.

În acest context, România a început discuțiile cu Ucraina pentru proiecte comune de drone. Luni, 15 septembrie, ministrul apărării, Ionuț Moșteanu, a discutat cu Sergiy Boyev, ministrul adjunct al apărării din Ucraina, pentru a valorifica experiența ucraineană cu dronele.

„Este un parteneriat care va putea aduce investiții, tehnologie și locuri de muncă în România, consolidând industria noastră de apărare”, a explicat Moșteanu, amintind eficacitatea dovedită a dronelor.

„România are șansa de a deveni un hub regional pentru producția de drone și echipamente moderne, iar pentru aceasta vom colabora cu ministrul economiei, Radu Miruță, pentru a atrage noi contracte”, a conchis oficialul, potrivit Digi24.

Unde se produc în prezent drone

Mai multe companii românești produc deja drone de grad militar. Carfil, o companie producătoare de armament deținută de stat, urmează să înceapă producția de drone militare la Brașov până la sfârșitul anului, în parteneriat cu compania americană Periscope Aviation.

Și companiile private din România sunt implicate în proiecte de drone. BraveX.Aero, un startup deep-tech cu sediul în Cluj-Napoca, produce în prezent aproximativ 70 de drone industriale pe an, cu planuri de creștere a producției la 500. OVES Enterprise, o altă companie cu sediul în Cluj, furnizează software-ul său de inteligență artificială, Nemesis AI, pentru drone militare de mari dimensiuni.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dorește ca UE să ajute țările din prima linie să își monitorizeze și să își apere frontierele împotriva unei potențiale agresiuni rusești – susținând o solicitare de lungă durată din partea Poloniei și a națiunilor baltice.

„Nu există nicio îndoială: flancul estic al Europei menține întreaga Europă în siguranță. De la Marea Baltică până la Marea Neagră. De aceea trebuie să investim în sprijinirea acesteia printr-o supraveghere a flancului estic”, a declarat ea parlamentarilor europeni în discursul său despre starea Uniunii, miercuri.

„Aceasta înseamnă să oferim Europei capacități strategice independente. Trebuie să investim în supravegherea spațiului în timp real, astfel încât nicio mișcare de forțe să nu treacă neobservată. Trebuie să răspundem apelului prietenilor noștri baltici și să construim un zid al dronelor”, a adăugat politiciana germană.

Planul UE pentru „un zid al dronelor”

Comentariile lui Von der Leyen au venit la doar câteva ore după ce Polonia a trimis avioane de vânătoare pentru a doborî dronele rusești care au intrat în spațiul său aerian. În iunie, România a trimis, de asemenea, avioane de război pentru a monitoriza dronele rusești care se apropiau de granița sa.

Incidentul de miercuri de deasupra Poloniei a fost perceput de aliații occidentali ca o modalitate prin care președintele rus Vladimir Putin testează apărarea NATO.

Țările din prima linie — în special Polonia, Estonia și Lituania — au cerut de mult timp ca UE să contribuie financiar la apărarea frontierelor lor. Acestea susțin că eforturile lor vor proteja blocul în ansamblu împotriva oricărui atac din partea Rusiei, deoarece liderii militari și ai serviciilor secrete au avertizat în trecut că Putin ar putea viza națiunile baltice sau Polonia pentru a testa puterea NATO, potrivit Politico.

Aceștia au reușit să obțină acces ușor la fonduri din schema SAFE a UE pentru împrumuturi pentru arme, care să fie disponibile pentru articole precum drone și sisteme anti-drone.

Varșovia a lansat anul trecut un proiect numit Scutul Estic, care își propune să consolideze granița poloneză cu Rusia și Belarus, în timp ce națiunile baltice încep să-i învețe pe copii să construiască și să piloteze drone. Țări precum Lituania susțin, de asemenea, ideea unui „zid al dronelor”, pe care îl văd ca o prezență permanentă a vehiculelor aeriene fără pilot la granițele lor pentru a monitoriza amenințările.