The Economist: Rezultatele de la Bac, o ilustrare a dificultăților de eliminare a corupției din școli

Corupția din școlile românești care nu este inclusă în mecanismul de monitorizare al Comisiei Europene, reprezintă o ilustrare a dificultăților de eliminare a acestui fenomen, se arată pe un blog The Economist, într-o postare care analizează situația României și a Bulgariei, cu privire la aderarea la spațiul Schengen.

„Acum două săptămâni s-au afișat rezultatele la Bacalaureat, care nu au fost deloc mulțumitoare. Urmând un plan care viza eliminarea copiatului cu ajutorul unor camera de supraveghere instalate în centrele de examinare, rata de promovare a scăzut dramatic. Mai mult de jumătate din elevii care au susținut examenul au picat, în condițiile în care acum doi ani rata de promovabilitate a fost peste 80%. În unele școli, nici măcar un elev nu a promovat”, se arată pe blogul Eastern Approaches.

În perioada comunistă, România se mândrea cu calitatea sistemului de învățământ, dar „în mod sigur nu mai este în poziția să facă acest lucru”, comentează ziarul. „Dar aceasta nu este neapărat neapărat o veste proastă, deși toată lumea știa că ratele mari de promovabilitate din anii anteriori erau nerealiste, acestea ofereau Guvernului o scuză pentru inacțiune. Testul urmează de acum înainte, dacă va exista determinarea de a merge mai departe”, adaugă The Economist.

Instalarea camerelor de luat vederi la examen a vizat un simptom, nu o cauză, pentru că toată lumea știa despre copiatul endemic, se mai arată pe blogul în cauză. „Se știa de asemenea că unii dintre profesori distribuiau răspunsurile înainte testelor, dacă părinții plăteau „o mică atenție”, sau dădeau meditații (deși a devenit ilegal). În 2010, 26 de profesori au fost acuzați de Direcția Generală de Anticorupție  că au acceptat mită în valoare de 150.000 de euro de la părinți. Dar viziunea populară, afirmă Jonathan Scheele, fost director al delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti este că «dacă merge la politicieni, de ce n-am putea şi noi?»”, comentează ziarul.

Puțini români talentați vor să intre în sistemul de învățământ, care este foarte prost plătit, și cu o profesie cu un prestigiu atât de scăzut.

„Acest semnal de trezire în legătură cu starea sistemului de educaţie a fost foarte strident şi neplăcut, dar oamenii încă mai refuză să-l ia în serios”, afirmă un consultant OECD, citat de Economist, care comentează că acelaşi lucru poate fi spus şi despre angajamentul de reducere a corupţiei şi de implementare a legislaţiei UE.