Google și AI omoară presa și democrația cu încetinitorul. „Ne fură conținutul și concurează cu el împotriva noastră”. Avertismentul unui pionier în publicitatea online

Presa online globală e în picaj pe fondul dezvoltării chatboților și a noilor instrumente ale motoarelor de căutare bazate pe inteligența artificială. Oamenii primesc rezumate de-a gata făcute de Google sau chatboți și nu mai fac click pe știri. Fără click-uri, veniturile publicațiilor respective din publicitate se prăbușesc. Numai că Google și chatboții preiau pentru aceste rezumate informații chiar din articolele de presă. Dar nu dau niciun ban la schimb. Pe acest fundal, marile instituții de presă caută alternative să reziste. Și nici scriitorii n-o duc mai bine…

Google mai dă o lovitură presei

Presa globală se confrunta oricum cu scăderi abrupte de audiență venite din Google, reflectate apoi în scăderea veniturilor din publicitate. Acum, compania americană dă o nouă lovitură presei și lansează rezumatele generate de AI în fluxul Discover, principala sursă de conținut din aplicația Google Search pe telefoanele mobile, anunță TechCrunch, citat de TechRider.

Noua funcție afișează un colț cu logo-uri ale mai multor publicații, urmat de un rezumat creat automat, bazat pe informațiile din acele surse. În consecință, mulți jurnaliști se tem că publicul nu va mai ajunge niciodată pe site-urile lor.

Aplicația include un avertisment vizibil: „Acest rezumat a fost generat de inteligență artificială, care poate face greșeli”. Funcția e deocamdată activă doar în SUA și se concentrează pe domenii precum sportul, divertismentul și lifestyle-ul.

Google susține că noua funcționalitate are rolul de a ajuta cititorii „să aleagă mai ușor ce articole merită accesate”.

Din mai 2024, când Google a introdus funcția „AI Overviews”, numărul de căutări de știri care nu mai generează niciun click pe site-urile sursă a crescut de la 56% la aproape 69% în doar un an, potrivit firmei de analiză Similarweb. În aceeași perioadă, traficul organic a scăzut cu peste 600 de milioane de vizite.

În încercarea de a calma spiritele, Google a lansat recent Offerwall, o funcție care permite monetizarea prin mijloace alternative, dar pentru majoritatea publicațiilor, soluții ca aceasta vin prea târziu.

Google și chatboții preiau informații de la jurnaliști, dar nu dau nimic la schimb

Pe măsură ce utilizatorii caută informații pe chatboți, în loc de motoarele de căutare convenționale, și primesc răspunsuri, nu mai au niciun interes să intre pe link-urile știrilor. Rezultatul este că presa, forumurile online și site-uri precum Wikipedia înregistrează scăderi alarmante ale traficului lor, explică Kennett Werner, în The Economist.

Similarweb, care măsoară traficul către peste 100 de milioane de domenii web, estimează că traficul de căutare la nivel mondial (de către oameni) a scăzut cu aproximativ 15% de la începutul anului până în luna iunie. Proporțiile variază în funcție de specificul conținutului. Site-uri de știință și educație, de exemplu, au pierdut 10% din vizitatori, iar cele despre sănătate au pierdut 31%.

În acest context, producătorii de conținut caută noi modalități de a determina companiile de inteligență artificială să-i plătească pentru informații.

Pentru companiile care vând publicitate sau abonamente, pierderea vizitatorilor înseamnă pierderi de venituri. „Am avut o relație foarte pozitivă cu Google mult timp… Au încălcat înțelegerea”, spune Neil Vogel, șeful Dotdash Meredith, care deține titluri precum „People” și „Food & Wine”. În urmă cu trei ani, site-urile sale primeau peste 60% din trafic de la Google. Acum, procentul e de circa 35%. „Ne fură conținutul și concurează cu noi”, se plânge Vogel. Google, în schimb, spune că utilizarea conținutului altora este corectă. Dar de când a lansat prezentările generale bazate pe AI, șapte din zece persoane primesc răspunsul fără a vizita pagina care l-a furnizat…

Cum încearcă publicațiile să facă față pericolului AI

Pentru a menține traficul și banii, mulți mari producători de conținut au negociat acorduri de licențiere cu companii de inteligență artificială, sub amenințarea acțiunilor în justiție. Compania care deține „Wall Street Journal” și „New York Post”, de exemplu, a încheiat o înțelegere cu OpenAI. Pe de altă parte, două dintre filialele sale dau în judecată Perplexity, un alt motor de răspunsuri bazat pe AI. „New York Times” a încheiat o înțelegere cu Amazon, în timp ce dă în judecată OpenAI.

Metoda, însă, are limitări, căci deocamdată judecătorii par că țin cu marile companii de AI. De asemenea, președintele Donald Trump pare să accepte argumentul Silicon Valley, conform căruia trebuie să i se permită să dezvolte tehnologia viitorului înaintea Chinei. O altă problemă este că foarte mulți dintre producătorii de conținut sunt mult prea mici pentru a da în judecată marile companii ce dezvoltă AI. Și dacă s-ar uni în procese colective, legile antitrust ar interzice acest lucru.

Și furnizorii de software ar putea fi de ajutor. De exemplu, toți noii clienți ai Cloudflare vor fi acum întrebați dacă doresc să permită roboților AI să le acceseze site-ul și în ce scop. Compania testează un sistem de plată pe măsură ce accesezi site-urile, care ar permite site-urilor să perceapă o taxă de intrare de la roboți.

De asemenea, Tollbit permite site-urilor de conținut să perceapă tarife variate pentru roboții de inteligență artificială: de exemplu, o revistă ar putea percepe mai mult pentru articole noi decât pentru cele vechi. În primul trimestru al acestui an, Tollbit a procesat 15 milioane de micro-tranzacții de acest tip, pentru 2.000 de producători de conținut, inclusiv „Associated Press” și „Newsweek”.

Un alt model este propus de ProRata, un start-up condus de Bill Gross, pionier în anii 1990 al reclamelor online. El propune ca banii proveniți din reclamele plasate alături de răspunsurile generate de AI să fie redistribuiți către site-uri proporțional cu cât a contribuit conținutul lor la răspuns. ProRata are propriul motor de răspunsuri, Gist.ai, care împarte veniturile din publicitate cu cei peste 500 de parteneri ai săi, printre care se numără „Financial Times” și „Atlantic”.

Alți creatori de conținut dezvoltă newslettere și aplicații pentru a ajunge la cititori ocolind motoarele de căutare. Sau dezvoltă materiale audio și video, căci acestea sunt tehnic mai greu de „scanat” de către chatboții AI.

Cum se apără Google

Google, evident, nu vede nicio problemă.

„E un moment incredibil de expansiune”, a susținut Robby Stein de la Google. Cum AI face mai ușoară producția de conținut, numărul site-urile e în creștere, explică el: boții Google au raportat că internetul s-a „extins” cu 45% în ultimii doi ani.

Stein a mai afirmat că ei n-au văzut nicio schimbare semnificativă în numărul de accesări a site-urilor de către oameni. Pe de altă parte, nici n-a vrut să prezinte cifre concrete. În opinia sa, sunt alte motive pentru care oamenii intră mai puțin pe site-urile de știri: se informează de pe rețelele sociale și din podcast-uri.

În loc de concluzie

„Ca internetul să rămână cât de cât așa cum e acum, site-urile vor trebui să găsească noi modalități de a fi plătite pentru conținutul lor”, scrie Kennett Werner, în The Economist.

Bill Gross, pionierul în publicitatea online citat mai devreme, e sigur că oamenii acum preferă mai mult să obțină informații cu ajutorul AI.

„Ca să faci internetul să supraviețuiască, să faci democrația să supraviețuiască, să faci creatorii de conținut să supraviețuiască, sistemele bazate pe inteligență artificială trebuie să împartă veniturile cu creatorii de conținut”, mai susține Gross.