Alimentele de care ar trebui să ne ferim la micul-dejun. Dr. Gheorghe Cerin: „Au foarte mult zahăr”

Publicat: 14 10. 2025, 19:22
Actualizat: 14 10. 2025, 19:23
Sursa Foto: Captură Video - Fain & Simplu cu Mihai Morar / YouTube

Ni se spune, adesea, că prima masă din zi este cea mai importantă. Însă, puțini știu și ce ar trebui să consume cu adevărat. Invitat într-un podcast, Gheorghe Cerin, medic primar în Cardiologie, a dezvăluit ce alimente ar trebui evitate la micul-dejun, pentru o dietă cu adevărată sănătoasă.

Care este principala cauză a bolilor de inimă, potrivit lui Gheorghe Cerin

În urma mai multor studii, Gheorghe Cerin a constatat că una dintre principalele cauze ale bolilor de inimă este o alimentația dezechilibrată. Așadar, toți pacienții pe care îi consultă vor pleca cu recomandarea unei diete mai atente.

Ce alimente recomandă Gheorghe Cerin să nu fie consumate la micul-dejun  

Invitat într-un podcast, Gheorghe Cerin a vorbit despre principalele greșeli pe care le fac oamenii atunci când aleg ce să mănânce la micul-dejun. O categorie de alimente pe care medicul nu le recomandă pentru prima masă a zilei sunt cerealele.

Potrivit medicului cardiolog, important este ca micul-dejun să conțină alimente consistente, dar un conținut complex de nutrienți.

„Noi mâncăm cereale. Sunt integrale, dar au amidon. Adică au zahăr. Foarte mult. La 100 grame de cereale am cam 60 de grame de zahăr. Deci, pentru că asta e marketing, le-am mâncat, m-am dus la serviciu. Nu ne gândim.

Deci eu trebuie să mănânc alimente consistente, dar să fie complexe. Să aibă tot ce trebuie. Să aibă vitamine, să aibă proteine, să aibă acizi grași esențiali. Păi, care ar fi variantele? Peștele, dar nu are săruri minerale”, a explicat Gheorghe Cerin, în podcastul „Fain și simplu”, moderat de Mihai Morar.

 

Trebuie sau nu evitate lactatelor cu consum redus de grăsime 

Gheorghe Cerin recomandă evitarea produselor lactate cu un conținut slab de grăsimi. Medicul susține că acestea nu ar trebui alese în defavoarea celor mai grase, doar din considerentul numărului de calorii, și a explicat ce procese au loc, de fapt, în organismul nostru când consumăm lactate cu conținut crescut de grăsimi.

„Păi, dar de ce să mă feresc de grăsime? Ne-ntoarcem de unde am plecat. Care-i problema că are brânza grăsime? Dacă doar 30% din aia se va sfârși în grăsimea mea. De ce? Este problema iaurtului 0.0% grăsime. De ce să mănânc iaurt 0.0% grăsime când există iaurt cu 5%, chiar și cu 9-10% cremă de iaurt grecesc? Nu? De ce? Că are calorii? […]

Capacitatea noastră de a metaboliza, de a procesa alimentele grase vegetale sau animale, este limitată de o cascadă de evenimente, de la cantitatea de bilă pe care ficatul poate să o producă și așa. Linia asta tehnologică este limitată.

Și când eu am saturat această linie tehnologică, mașina umană are un semnal. Pe care și dumneavoastră îl știți, îl știu și eu. Se numește greață. Să vreau să mănânc, nu mai pot. Și dacă vine unul și îmi pune pistolul și eu mănânc în continuare, mașina umană are al doilea semnal de la bunul Dumnezeu. Vărsătura”, a mai explicat medicul cardiolog.