Personajele și locurile din România, care fascinează turiștii străini: “Am simțit aici dacii care cântau și dansau”

România atrage turiști din întreaga lume prin moștenirea sa istorică bogată, iar printre figurile care stârnesc cel mai mult interes se numără fostul lider comunist Nicolae Ceaușescu, regele dac Decebal și voievodul medieval Vlad Țepeș, cunoscut cel mai bine prin legenda lui Dracula. Monumentele asociate cu aceste personalități provoacă admirație, dar și controverse, fiind subiecte de reflecție pentru vizitatori și localnici deopotrivă.

Ce reprezintă Casa Poporului pentru istoria Bucureștiului?

Pentru mulți vizitatori străini, Casa Poporului din București rămâne simbolul cel mai elocvent al regimului Ceaușescu. Construită în ultimii ani ai vieții dictatorului și finalizată în anii ’90, această mega-clădire, cunoscută acum drept Palatul Parlamentului, a fost inițial denumită Casa Republicii sau Casa Poporului. În anii ’80, aproape 100.000 de muncitori au contribuit la realizarea sa, inclusiv la construcția bulevardului din fața clădirii.

Această structură monumentală, expresie a planurilor megalomanice ale lui Ceaușescu, a presupus costuri uriașe și sacrificii considerabile pentru populația României. Construirea Palatului Parlamentului a condus la dispariția unor cartiere întregi, pe o suprafață de 4,5 kilometri lungime și 2 kilometri lățime. Potrivit Centrului Internațional de Conferințe – Palatul Parlamentului: „Au fost distruse 20 de biserici, opt au fost translatate, 10.000 de locuințe au fost demolate, iar peste 57.000 de familii au fost evacuate. Au fost demolate: Mănăstirea Văcărești, Dealul sacru pentru istoria Bucureștiului de la Mihai Vodă, Spitalul Brâncovenesc, primul institut medico-legal din lume, Hala Unirii, Opereta din Piața Senatului, Arsenalul Armatei și Muzeul Militar Central.”

Arhitectul Gheorghe Leahu estima că demolările au cuprins o suprafață echivalentă cu orașul Veneția, iar peste 40.000 de oameni au fost relocați la periferia Capitalei, mulți pierzând locuințele în care au trăit generații întregi. Finalizată în 1997, clădirea ar fi costat aproximativ patru miliarde de dolari, fiind ridicată în perioada în care românii se confruntau cu crize economice severe, care au contribuit la prăbușirea regimului în 1989.

Conform Centrului Internațional de Conferințe – Palatul Parlamentului, „clădirea are o suprafață desfășurată de 365.000 mp și ocupă în Cartea Recordurilor locul 1 în lume la capitolul clădiri administrative (pentru uz civil), respectiv locul 3 în lume din punct de vedere al volumului; este cea mai grea și cea mai scumpă din lume. Alte dimensiuni ale clădirii: lungime – 270 metri, lățime – 245 metri, înălțime – 84 metri (peste cota 0), adâncime – 16 metri (sub nivelul solului), suprafața construită la sol – 73.615 metri pătrați.”, relatează Adevărul.ro.

Cum văd străinii Casa Poporului

Turiștii din întreaga lume sunt fascinați de dimensiunile colosale ale clădirii, dar nu ignoră contextul istoric sumbru. Pe platforme precum Reddit, vizitatorii amintesc de demolarea unei părți din vechiul oraș și de relocarea forțată a locuitorilor. Un visitator occidental nota: „Acum a devenit, în ochii multora, un simbol al lăcomiei și inegalității. E răul suprem când vine vorba de o clădire.”

Alți turiști evocă contrastele dintre perioada comunistă și prezent: „Mama vorbea românește, așa că era adesea întrebată cum reușise să scape din țară. Puțini oameni aveau mașini, dar chiar și așa trebuia să stai la coadă cu zilele, oamenii efectiv dormeau în mașini ca să prindă benzină! Ultima dată când au călătorit prin România a fost, cred, în 1986 (comuniștii au căzut de la putere în 1989), iar apoi nu s-au mai întors până în 2011! Au spus că nu le venea să creadă ochilor, România făcuse un progres fantastic în doar douăzeci și ceva de ani.”

Alți vizitatori remarcă lipsa de viață a clădirii: „Am făcut un tur al clădirii când am vizitat România acum câțiva ani. Este malefică la exterior, iar istoria ei este cu siguranță malefică. Dar ceea ce m-a impresionat cel mai mult la interior a fost cât de… fadă se simțea, în ciuda grandorii. Clădirea e complet lipsită de viață. Chiar și o corporație uriașă n-ar avea destui oameni ca să o umple și să îi dea un aer vibrant. Este o experiență cu adevărat stranie.”

De ce îi fascinează castelul lui Dracula pe turiști

Vlad Țepeș (1431 – 1476), cunoscut pentru metodele sale de pedeapsă și pentru supranumele „Dracula”, este un alt magnet pentru turiștii străini. Legenda lui, popularizată de romanul „Dracula” al lui Bram Stoker, a transformat România într-o destinație emblematică pentru iubitorii de mister și povești de groază. Castelul Bran, construit în secolul al XIV-lea, atrage vizitatori pentru arhitectura sa și pentru legendele care îl înconjoară, chiar dacă legătura cu Vlad Țepeș este disputată de istorici.

Alte locații căutate includ cetățile Poienari și Târgoviște, considerate locurile unde Vlad Țepeș și-a desfășurat activitatea politică și militară, precum și Castelul Corvinilor, despre care se spune că ar fi găzduit perioade de detenție ale voievodului.

Cum îl descoperă turiștii pe Decebal

Chipul lui Decebal, sculptat în anii ’90 și 2000 deasupra Cazanelor Dunării, impresionează prin dimensiunile sale uriașe: peste 40 de metri înălțime și 25 de metri lățime, cu ochii de patru metri și nasul ajustat cu ajutorul armăturii și cimentului pentru siguranță. Mulți străini se arată fascinați de amploarea lucrării și de simbolismul ei, considerând-o o întâlnire directă cu istoria Daciei.

Pentru alți vizitatori, Sarmizegetusa Regia oferă o experiență spirituală și educativă. „Acesta este templul antic al Daciei. Poporul dac a ocupat acest oraș incredibil în munți până când romanii au sosit și l-au distrus complet, înlăturând din istorie imaginile și povestirile despre cultura și religia dacică. La sud, la fel s-a întâmplat și cu tracii. Culturi uitate. Religii uitate. Acest loc are atât de multă rezonanță spirituală. Am simțit aici dacii care cântau și dansau în cercurile largi, am simțit poveștile de dragoste nespuse, copiii urmărindu-se unii pe ceilalți printre copaci și, în final, vorbele regelui Decebalus către oamenii săi: Suntem războinici. Zeii noștri ne vor apăra!”, relata actorul neozeelandez Manu Bennett, după ce a vizitat Sarmizegetusa Regia și a dansat gol, ritualic, în mijlocul Marelui Sanctuar Circular, potrivit Adevărul.ro.