Majoritate AUR, PSD și PACE în Senat împotriva USR-PNL-UDMR. Ce proiect controversat a fost adoptat

AUR, PSD și PACE au făcut front comun în Senat. O propunere legislativă controversată, susținută de AUR și adoptată luni de Senat cu sprijinul senatorilor PSD și PACE, a stârnit reacții puternice în Parlament. Acesta prevede sancțiuni drastice pentru organizațiile neguvernamentale care nu fac publice numele donatorilor.

Propunerea legislativă, care a trecut de Senat în calitate de primă cameră sesizată, modifică actualul cadru legislativ privind asociațiile și fundațiile și introduce noi obligații de transparență financiară pentru ONG-uri. Criticii proiectului susțin, însă, că măsura depășește limitele transparenței și poate deveni un instrument de intimidare a societății civile.

AUR, PSD și PACE au făcut front comun în Senat. Ce prevede proiectul adoptat

Potrivit noilor prevederi, asociațiile, fundațiile și federațiile vor fi obligate să depună anual o declarație care să includă toate veniturile și sursele de finanțare din anul precedent.

Pentru donațiile care depășesc pragul de 5.000 de lei, organizațiile ar urma să publice inclusiv datele de identificare ale donatorilor persoane fizice și juridice. Declarațiile ar urma să fie depuse la ANAF, odată cu situațiile financiare anuale, și publicate într-o secțiune specială pe site-ul instituției.

Textul proiectului precizează că datele personale ale persoanelor fizice vor fi protejate, însă numele acestora va rămâne public.

Mai mult, proiectul introduce sancțiuni severe pentru organizațiile care nu respectă obligația. Astfel, ONG-urile care nu publică numele donatorilor riscă suspendarea automată a activității până la conformare, pentru cel mult un an, iar ulterior dizolvarea de drept.

Inițiativa a fost adoptată cu 75 de voturi favorabile, în timp ce 32 de senatori au votat împotrivă, iar alți patru s-au abținut, potrivit Știripesurse.

De ce contestă opoziția această inițiativă

Reprezentanții opoziției au criticat dur proiectul, susținând că acesta nu are legătură cu transparența, ci cu controlul asupra societății civile.

Senatoarea USR Simona Spătaru a avut una dintre cele mai dure intervenții din plen.

„Nu este vorba despre tranparență, este o execuție, un diktat. Cine va mai avea curaj să sprijine un ONG care se opune puterii când numele lui va apărea pe site-ul ANAF?”, a precizat ea.

Și senatorul PNL Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș a anunțat că nu susține proiectul, explicând că anumite ONG-uri desfășoară activități sensibile, unde expunerea publică a donatorilor poate crea riscuri reale. Acesta a invocat cazurile organizațiilor care combat traficul de droguri sau traficul de persoane, unde, potrivit lui, rețelele infracționale pot încerca să identifice și să intimideze persoanele care oferă sprijin financiar.

UDMR s-a poziționat, la rândul său, împotriva inițiativei.

Printre criticii proiectului s-a numărat și Victoria Stoiciu, fost senator PSD, în prezent neafiliată.

„Acest proiect nu este despre transparență, este o încercare de instaurare a fricii si controlului. Inițiatorii vor ca oamenilor care donează ONG-urilor să le fie frica că vor fi hărțuiți. De unde vine legea? Din laboratoarele extremiștilor”, a spus ea.

AUR, PSD și PACE au făcut front comun în Senat. Cum își justifică susținătorii proiectului votul

Susținătorii proiectului spun că măsura este necesară pentru a aduce mai multă transparență în finanțarea ONG-urilor și pentru a clarifica cine influențează anumite acțiuni civice sau litigii publice.

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a invocat inclusiv disputele legate de proiectele energetice din România.

„Chiar nu vreți să aflați cine finanțează procesele împotriva hidrocentralelor și a carierei de lignit de la Roșia? Hai să vedem cine are interes să nu avem hidrocentrale în România”, a declarat acesta în plen.

Din partea PACE, senatorul Romeo Gheorghe a anunțat sprijinul formațiunii pentru proiect: „pentru că ne-am săturat de mafia gunoaielor care a fost acoperită în ultimele 11 luni de USR și Diana Buzoianu”.

PSD nu a avut intervenții în plen pe marginea proiectului, însă senatorii social-democrați au votat pentru adoptarea inițiativei.

Ce probleme juridice ridică proiectul

Propunerea legislativă a primit avize negative din partea mai multor instituții. Consiliul Legislativ a invocat precedentul Ungariei, sancționată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene într-un caz similar.

Instanța europeană a stabilit atunci că obligarea organizațiilor civice să declare și să publice informații despre finanțatori reprezintă restricții discriminatorii și nejustificate, incompatibile cu drepturile fundamentale privind viața privată, protecția datelor personale și libertatea de asociere.

Și Consiliul Economic și Social a criticat dur inițiativa, susținând că statul dispune deja de suficiente instrumente fiscale și financiare pentru verificarea ONG-urilor: „inițiativa legislativă nu contribuie la transparență, ci creează un cadru de control politic și birocratic asupra sectorului neguvernamental, afectând libertatea de asociere și funcționarea democratică a societății civile”.

CES avertizează și asupra unor posibile încălcări ale GDPR, arătând că publicarea numelui unui donator poate duce indirect la dezvăluirea unor informații sensibile despre convingerile politice, religioase, filosofice sau chiar despre orientarea sexuală.

„Obligația de publicare a numelui donatorilor produce inevitabil un efect de descurajare asupra finanțării societății civile. Persoane care ar dori să susțină financiar organizații cu activitate sensibilă din punct de vedere politic sau social ar putea renunța la donații de teama expunerii publice”, mai arată CES.