Ce scrie în moțiunea de cenzură PSD-AUR împotriva Guvernului Bolojan. L-au acuzat pe premier de „zoomorfizare”

PSD, AUR și PACE–Întâi România anunță că azi va fi depusă moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. În textul documentului, premierul este acuzat de „Zoomorfizare”.

Documentul, intitulat „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, conține acuzații dure la adresa Executivului.

Inițiatorii susțin că politicile promovate de Guvern ar avea efecte negative asupra economiei și populației, acuzând „sărăcirea populației” și „înstrăinarea activelor strategice ale statului”.

Premierul, acuzat de „Zoomorfizare”. Ce acuzații sunt aduse Guvernului Bolojan

Semnatarii moțiunii afirmă că programul de guvernare și măsurile economice adoptate sunt nocive și lipsite de transparență.

“România nu este o marfă, iar companiile statului nu sunt active de lichidat pentru a acoperi eșecuri politice. Guvernul condus de Ilie Bolojan a ajuns într-un punct în care confundă deliberat reforma cu vânzarea și strategia cu improvizația.

Sub pretextul unor obligații din PNRR și al unor „analize exploratorii” redactate pe repede înainte, Executivul pregătește cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii, fără consultare în coaliție, fără dezbatere publică și fără o minimă asumare politică. În același timp, discursul public al Guvernului ridică întrebări serioase. Se vorbește despre faptul că românii ar fi pregătiți să investească masiv în aceste listări. O minciună sfruntată!

De fapt, se pregătește o operațiune care nu are nimic în comun cu interesul public, o acțiune opacă, în avantajul unor cercuri restrânse, orchestrată tocmai de către cei care trâmbițează transparența: pachete din companii strategice ale statului sunt scoase din circuitul transparent al pieței și direcționate, ocolind Bursa de Valori, prin mecanismul de plasare accelerată, către investitori selectați, în condiții stabilite discreționar, la prețuri mai mici decât cele reale. Vorbim despre un mecanism care exclude românii de la participare și mută bani din proprietatea statului în buzunarele private ale unor cercuri obscure de interese”, se precizează în textul moțiunii de cenzură, potrivit Antena 3 CNN.

De ce este contestată listarea companiilor de stat

Autorii documentului susțin că statul ar pierde miliarde de lei în urma acestor tranzacții.

“Practic, sunt bani evaporați din patrimoniul public, la dispoziția premierului Bolojan, prin pixul vicepremierului Gheorghiu,. Iar efectele nu se opresc aici: scade valoarea acestor companii, scade influența statului în sectoare strategice, iar în cazul Romgaz se coboară sub praguri de control esențiale. Este o decizie care slăbește poziția statului exact acolo unde ar trebui să fie mai puternic”.

“Dacă asta nu este subminare a economiei naționale, atunci ce este?”, întreabă inițiatorii moțiunii.

Totodată, documentul acuză Guvernul că pregătește vânzarea unor companii profitabile, invocând motive discutabile și lipsa unei dezbateri reale.

Ce exemple concrete sunt invocate în moțiune

Un punct central este cazul CEC Bank, considerat emblematic de inițiatori.

“Cazul CEC Bank este emblematic. O bancă profitabilă, stabilă, cu rol esențial în finanțarea economiei reale, este tratată ca o problemă tocmai pentru că susține programe guvernamentale. Vorbim despre o instituție cu profit de aproximativ 668 de milioane de lei, cu active de aproape 100 de miliarde de lei și capitaluri proprii de peste 5 miliarde de lei.Și totuși, această bancă este evaluată pentru listare la doar 5,4 miliarde de lei.

Această evaluare nu rezistă niciunei analize serioase. Comparată cu instituții precum Banca Transilvania sau BRD, rezultă o subevaluare evidentă, de ordinul miliardelor. Tradus simplu: statul român este pregătit să vândă un activ strategic la jumătate de preț printr-o decizie politică care favorizează cumpărătorii și prejudiciază direct interesul public.

Mai mult decât atât, statul a investit în 2025 încă 1 miliard de lei în această bancă. Astăzi, aceeași bancă este scoasă la vânzare la o valoare care nici măcar nu reflectă această investiție.

În logica premierului Bolojan, faptul că CEC Bank acordă credite pentru IMM-uri, agricultură sau locuințe pentru tineri nu mai este un avantaj, ci o problemă care trebuie „corectată” prin listare. Este o abordare cinică și profund periculoasă: statul este invitat să renunțe la unul dintre puținele instrumente prin care poate interveni acolo unde piața eșuează”, se mai arată în textul moțiunii.

Despre ce alte companii vorbesc inițiatorii

„Aceeași lipsă de logică se regăsește și în cazul SALROM. Într-un moment în care România descoperă că deține resurse de grafit de importanță strategică pentru industria europeană și pentru tranziția energetică – existând deja proiecte majore și cereri de finanțare de aproximativ 450 de milioane de euro – Guvernul vine cu propunerea de a deschide compania către capital privat.

Evaluarea de aproximativ 616 milioane de lei ignoră complet această dimensiune strategică, dar și potențialul companiei în urma exploatării zăcământului de grafit. Exact când valoarea reală a acestor resurse începe să crească, statul este împins să renunțe la control. Este ca și cum ai scoate la vânzare o proprietate imediat după ce ai aflat că sub ea se află rezerve de petrol. Propunerile privind Hidroelectrica și Romgaz merg în aceeași direcție. Două companii profitabile, piloni ai securității energetice, care contribuie anual cu peste 5,4 miliarde de lei la buget, sunt transformate în ținte pentru vânzări accelerate.

Este o recunoaștere implicită a incapacității de guvernare în interesul României, iar soluția pe care o oferă premierul Ilie Bolojan prin vocea vice-premierului Oana Gheorghiu nu este reforma managementului, ci pur și simplu cedarea controlului. Într-un context energetic volatil, după lecțiile dure ale liberalizării haotice din 2022, o astfel de decizie este complet lipsită de viziune și toxică.

Guvernul a introdus ad-hoc în dimineața ședinței documentul cu lista exploratorie, respectiv CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română, Poșta Română și alte companii strategice, fără analiză și fără dezbatere în Comitetul Interministerial pentru Sprijinirea Implementării Reformei 9, organism prezidat chiar de doamna Gheorghiu. Decizia a fost strecurată pe sub radar, fără timp real pentru evaluare și fără dezbatere”.

Ce spun inițiatorii despre impactul bugetar și PNRR

Textul moțiunii contestă argumentele Guvernului privind reducerea deficitului.

“Un alt mit prin care Gheorghiu și Bolojan își justifică acțiunea este cel al instituirii bunei guvernanțe și eliminarea sinecurilor la companiile profitabile. Însă Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz sunt deja listate și au reguli de transparență și guvernanță în vigoare. Vânzarea unor pachete suplimentare nu aduce schimbări în administrare, dar reduce veniturile statului. Și este alarmantă graba cu care se încearcă vânzarea netransparentă a unor pachete consistente de acțiuni.

Listarea este un instrument util pentru companii ineficiente. Aplicarea acesteia la companii profitabile înseamnă diminuarea participației statului, adică sărăcirea cu bună știință a României. Să ne răspundă Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu de ce țara noastră ar trebui să meargă pe contrasens, în timp ce Franța, Germania și alte state europene își consolidează chiar acum patrimoniul statal prin companii strategice?

Măsura nu are fundament procedural, nu răspunde unei obligații din PNRR și nu produce efecte bugetare pozitive. Nu a fost discutată nici în coaliția de guvernământ și nici nu a fost prezentată Parlamentului. Nu a fost supusă unei dezbateri reale! A fost livrată direct în ședința de Guvern, ca un document care trebuie acceptat în bloc. Nu acceptăm această formă de impunere administrativă a unor decizii cu impact strategic și efecte pe termen lung pentru România.”

Premierul, acuzat de „Zoomorfizare”. Cum este descrisă situația economică a României

Inițiatorii vorbesc despre deteriorarea nivelului de trai și dezechilibre economice.

“Evoluția finanțelor în ultimul an ne indică un stat extrem de cheltuitor în anumite domenii, în speță în cele netransparente, care sub masca curățeniei administrative a început să extragă din ce în ce mai mulți bani de la populație și de la companiile locale, pentru a-și hrăni în continuare îndeplinirea unor promisiuni asumate netransparent. Deși în disonanță cu discursul public al puterii, execuția bugetară validată de Eurostat aruncă în aer ridicolul propagandei.”

Ce efecte economice sunt invocate

Textul moțiunii descrie o economie în declin și o scădere a nivelului de trai.

“România este astăzi singura țară din Uniunea Europeană aflată oficial în criză, cu o inflație care explodează în timp ce industria se prăbușește. În primele două luni ale anului 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile prestate populației a scăzut cu 10,7%. Este expresia unei prăbușiri fără echivoc a nivelului de trai. Industria prelucrătoare dă semne de agonie, cu o scădere a comenzilor noi de 4,2%, industria energetică, de altfel stâlpul suveranității noastre, a picat cu 10,6%, iar volumul lucrărilor de construcții inginerești, acele investiții cu care vă tot lăudați, a scăzut cu 4,7%.. Iată așadar tabloul de manual al stagflației: o economie care se micșorează sub povara unor taxe pe consum care au devenit insuportabile.

Pe undeva, urmați cu fidelitate modelul economic impus în alte state , fără a cunoaște și fără a înțelege că acest model a eșuat. Ați crescut cotele TVA , îngropând astfel creșterea economică și puterea de cumpărare. Astfel încât la noi în țara reală pe care refuzați să o cunoașteți, la capătul a trei semestre pline de măsurile pachetelor și pachețelelor fiscale, simțim deja gustul amar al austerității care îi îmbogățește doar pe apropiații regimului.”

Premierul, acuzat de „Zoomorfizare”. Ce critici mai aduc Guvernului Bolojan inițiatorii moțiunii

„În tot acest tablou al incompetenței și al neputinței, alocarea discreționară a resurselor demonstrează încă odată cât de mult cei de la putere se interesează de soarta românilor și a micilor antreprenori. În timp ce tăiați pragul pentru micro-întreprinderi la 100.000 de euro, condamnând la faliment mii de firme, în timp ce impozitați mamele aflate în concediu de îngrijire, găsiți fără probleme normal să împrumutați 16 miliarde de euro pentru programe de înarmare. Fără a nega necesitatea securității naționale, pe fondul acestei sărăciri accelerate a populației, ne putem întreba măcar retoric pe cine vor mai apăra acele capabilități,?! Tot din aceeași categorie, pare că v-ați resemnat înainte de orice altă cale de atac, cu privire la plata celor 666 de milioane de euro către Pfizer, un jaf din banii publici care ar fi acoperit ansamblul lipsurilor din sistemul de educație”.

Premierul, acuzat de „Zoomorfizare”. Ce critici îi sunt aduse lui Bolojan

Moțiunea face referire și la controverse generate de afirmațiile lui Ilie Bolojan. Premierul este acuzat de „Zoomorfizare”.

“Cu totul nefericit, ați afirmat despre anumite categorii de persoane că sunt șobolani care rod din cămara statului, nu că se aseamănă unora. Ulterior, ați avut ocazia să vă cereți scuze, dar ați afirmat că nu regretați afirmația, ba mai mult, a fost o metaforă pentru a vă face înțeles oamenilor.

Domnule prim-ministru, chiar admițând că ați făcut acele afirmații din neștiință, aceasta nu reprezintă în vreun fel o scuză, mai ales că sub acest aspect nu pot exista nuanțe. Zoomorfizarea naturii umane este dezonorantă pentru dumneavoastră și total inadecvată cu funcția pe care încă o mai ocupați. Dar probabil că aveți o cultură istorică la fel de rudimentară ca și cea economică.

Când ocupați o funcție atât de înaltă ar fi trebuit să cunoașteți originea nazistă a unor astfel de asocieri. Ar fi trebit să știți că săptămânalul german Der Stürmer, ce a funcționat din 1923 până în 1945, uzita adesea de așa zisa metaforă a domniei voastre pentru a-i desemna pe cei indezirabili”.”