Curtea Constituțională permite desemnarea lui Ilie Bolojan de către Nicușor Dan. Ce prevede decizia CCR din 28 februarie 2020?
Președintele Nicușor Dan poate desemna din nou pe Ilie Bolojan drept candidat la funcția de prim-ministru,Asta arată decizia CCR din 28 februarie 2020. Asta deși în spațiul public se promovează o teorie contrară.
Decizia CCR din 28 februarie 2020
Curtea Constituțională a statuat în mod expres, prin decizia din 28 februarie 2020, că nu există o interdicție constituțională generală împotriva desemnării ca prim-ministru a unei persoane al cărei guvern a fost demis prin moțiune de cenzură. Această concluzie contrazice teoria potrivit căreia un premier demis nu ar putea fi nominalizat imediat pentru a forma un nou guvern.
„Nimic nu împiedică desemnarea în calitate de candidat la funcția de prim-ministru a persoanei care a ocupat funcția de prim-ministru al unui Guvern demis prin moțiune de cenzură”.
CCR a analizat însă și scopul desemnării în contextul concret, subliniind în motivare că intenția președintelui poate influența constituționalitatea unei desemnări. În motivarea deciziei, la paragraful 115, Curtea a explicat premisele care pot face improbabilă o schimbare a atitudinii Parlamentului față de persoana vizată.
„Deși, de principiu, nimic nu împiedică desemnarea în calitate de candidat la funcția de prim-ministru a persoanei care a ocupat funcția de prim-ministru al unui Guvern demis prin moțiune de cenzură, Președintele trebuia să aibă în vedere faptul că, în cauză, Guvernul fusese demis cu doar o zi înainte, interval de timp care face improbabilă intervenirea unor elemente de natură să determine ca un vot de neîncredere dat de Parlament să se transforme într-un vot de încredere”.
Cum se compară cazul Ilie Bolojan cu precedentul din 2020?
În ianuarie-februarie 2020, pe 29 ianuarie Guvernul Ludovic Orban și-a angajat răspunderea pentru proiectul privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi, iar PSD și UDMR au inițiat o moțiune de cenzură care a fost votată pe 5 februarie 2020, ducând la căderea guvernului. Pe 6 februarie 2020, președintele Klaus Iohannis i-a convocat pe liderii partidelor la consultări și l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru formarea unui nou executiv.
Președinții celor două Camere, Titus Corlățean și Marcel Ciolacu, ambii de la PSD, au sesizat Curtea Constituțională susținând existența unui conflict juridic de natură constituțională, iar Curtea, condusă atunci de Valer Dorneanu, a admis sesizarea și i-a impus președintelui Klaus Iohannis să facă o altă desemnare, rezultând desemnarea lui Florin Cîțu, notează G4Media.
Diferențele față de acel precedent sunt notabile: Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune clasică, iar președintele Nicușor Dan a exclus provocarea de alegeri anticipate și urmărește o majoritate pro-occidentală (fostă pro-europeană). De asemenea, Nicușor Dan a declarat că își va acorda un interval de timp „rezonabil” înainte de o eventuală desemnare, ceea ce poate permite intervenirea unor elemente care să modifice atitudinea Parlamentului.
Ce compromisuri sunt necesare pentru o nouă desemnare?
Plecând de la premisele sus-menționate, este constituțional și, prin urmare, perfect posibil ca Nicușor Dan să-l desemneze din nou pe Ilie Bolojan. Totuși, pentru ca această soluție să funcționeze fiecare parte trebuie să accepte compromisuri: președintele Nicușor Dan să accepte desemnarea lui Ilie Bolojan, PSD să îl accepte și să voteze în consecință în Parlament, iar PNL și USR să renunțe la deciziile de a trece în Opoziție și de a nu mai face alianță cu PSD.