ANALIZĂ: De ce s-a întors Kelemen Hunor împotriva Guvernului? Pierde UDMR din mână Ținutul Secuiesc?

Ieșirea abruptă a lui Kelemen Hunor la adresa lui Ilie Bolojan, căruia i-a cerut să reducă taxele și impozitele locale la jumătate, a creat rumoare pe scena politică și, inițial părea să nu aibă nicio explicație. Însă. se  pare, că șefului UDMR îi e teamă că pierde Ținutul Secuiesc din mână.

Cum l-au întors revoltele din Ținutul Secuiesc pe Kelemen Hunor

Cu un Ținut Secuiesc pe care păreau că îl controlează după bunul plac, cei de la UDRM nu aveau, până acum, nicio emoție în privința intrării în Parlament și la guvernare. Acum, însă lucrurile s-au schimbat. Iar taxele și impozitele majorate au scos oamenii în stradă. Doar că protestele față de măsurile de austeritate ale lui Bolojan s-au întors împotriva UDMR.

Portalul maghiar Transtelex, citat de G4Media, a publicat o analiză a tensiunilor sociale din mai multe localități din Ținutul Secuiesc. Analiza arată că protestele, pornite inițial din cauza creșterii taxelor locale, au devenit o contestare a UDMR, formațiunea care deține practic monopolul politic în regiune.

Mai întâi, au decis să iasă în stradă în Sfântu Gheorghe din cauza creșterii impozitelor și taxelor locale , dar până atunci era deja clar de zile întregi că exista o mare nemulțumire și în alte localități. Árpád Antal, primarul orașului, a organizat un forum public, la care a anunțat chiar și un referendum privind politica fiscală a orașului pentru a detensiona situația.

Deoarece părea că demonstrația din Sfântu Gheorghe ar putea avea rezultate tangibile, aceasta i-a încurajat și pe cetățenii nemulțumiți din alte orașe să iasă în stradă împotriva creșterilor de taxe. Sfântu Gheorghe i-a pus inevitabil într-o poziție dificilă pe primarii celorlalte orașe din Ținutul Secuiesc, deoarece a creat impresia că se puteau obține concesii substanțiale prin proteste.

A urmat Miercurea Ciuc.

”Am fost indignat de taxele mari, de aceea am organizat demonstrația. Am văzut că au fost proteste și în Sfântu Gheorghe și m-am gândit că Miercurea Ciuc nu ar trebui să rămână în urmă.”, a declarat János Menyhárt, principalul organizator al demonstrației desfășurate în Miercurea Ciuc.

De asemenea, demonstrații au avut loc și în Târgu Secuiesc și în Odorheiul Secuiesc. Și vorbim despre localități în care în ultimele decenii, era aproape imposibil să chemi cetățenii în stradă. Când România fierbea din cauza corupției, iar în marile orașe ale țării aveau loc demonstrații uriașe, doar câțiva oameni au ieșit în Ținutul Secuiesc.

Reprezentanții UDMR au încercat tot felul de explicații pentru revolte

Odată ce oamenii au ieșit în stradă, plângerile nu s-au limitat la creșterea impozitelor; au fost aduse în discuție și performanța UDMR în ultimii 35 de ani și faptul că oamenii erau nemulțumiți de aceasta, arată analiza specialiștilor maghiari.

A fost adusă în discuție și campania UDMR din decembrie, cu care au vrut să se adreseze tinerilor care părăsiseră deja țara, spunând de ce așteaptă ca tinerii să se întoarcă dacă nu există locuri de muncă și nici bani pentru a se întreține. În Miercurea Ciuc, mulțimea a scandat și a cerut demisia primarului Attila Korodi.

Vizat personal de revoltă, primarul orașului Mircurea Ciuc, l-a acuzat pe politicianul local din AUR, Viorel Buruș, de organizarea demonstrației și incitarea la tensiuni. Potrivit primarului, partidul lui George Simion dorește să exploateze indignarea legitimă a oamenilor. Această afirmație a fost respinsă ferm atât de persoana în cauză , cât și de organizatorul demonstrației împotriva creșterii taxelor din Csíkszereda, János Menyhárt .

Potrivit lui Buruș, el a fost prezent ca un simplu cetățean nemulțumit și i s-a dat cuvântul. În timpul demonstrației de sâmbătă, acesta i-a transmis lui Korodi un ultimatum: dacă consiliul nu va lua o decizie privind reducerea taxelor și impozitelor locale în termen de două săptămâni, va iniția o strângere de semnături pentru înlocuirea primarului.

La rândul său, primarul Árpád Antal din Sfântu Gheorghe a dat vina pe actori anonimi pentru valul de nemulțumire de la forumul public și, parțial, pe Partidul de opoziție Tisza din Ungaria. Potrivit lui Antal, ei au fost cei care au incitat la tensiune, dar ideea a fost de discreditată chiar și la nivel local, încât participanții i-au indicat deja politicianului UDMR că nu sunt de acord cu el.

Ținutul Secuiesc se transformă în spaima UDMR

Practic, reprezentanții de vârf ai UDMR în teritoriu au încercat să explice că nu populația din Ținutul Secuiesc le vrea capetele, ci intruși din alte formațiuni politice, de la noi sau din Ungaria. Mișcarea însă nu a avut succes, așa că totul se închide la Kelemen Hunor. Care a reacționat, după cum bine am văzut.

„Oamenii au dreptate. Dacă simt că guvernarea nu este dreaptă, nu este justă, atunci se revoltă și acest lucru trebuie să înțeleagă și cei din Executiv, și cei care îl susțin – că nu se poate guverna împotriva voinței oamenilor.

Consider că nu este un semn de slăbiciune, ci unul de înțelepciune și maturitate din partea Guvernului să corecteze anumite decizii acum. Nimeni nu pierde din acest proces, deoarece bugetul național nu este afectat, iar bugetele locale vor avea oricum venituri mai mari decât anul trecut.

Bolojan, un dur. Așa funcționează el. În anumite momente este nevoie ca inclusiv el să revină asupra unor decizii luate anterior. Dacă va reuși acest lucru – și sper că va reuși – va avea toate argumentele și tot sprijinul nostru.

Un premier are atât posibilitatea, cât și responsabilitatea de a spune, la momentul potrivit, că o decizie trebuie corectată.

Dacă noi nu reușim să asigurăm o guvernare mai dreaptă, mai justă – și nu vorbesc doar de membrii Executivului – până în mai-iunie dispare orice suport pentru acest Guvern. Asta ar fi o problemă și ar fi ‘horror’. În politică trebuie să ții cont de așteptările oamenilor și de reacția societății, nu numai de contabilitate.”, a declarat Kelemen Hunor.

Întoarcerea lui Kelemen Hunor împotriva guvernului din care UDMR face parte are acum o explicație. Simplă. UDMR a strâns la alegerile parlamentare din 2024, aproximativ 591.000. Voturi care au dus formațiunea în Parlament cu 6,38%. 

Însă umbra care se abate asupra UDMR chiar din Ținutul Secuiesc îl apasă greu pe Kelemen Hunor. Dacă UDMR pierde un sfert din cei care au votat formațiunea în 2024, pragul de 5% pentru intrarea în Parlament nu mai este atins. Iar sub acest spectru, liderul UDMR trebuie să se miște repede. Chiar împotriva Coaliției din care face parte. Pentru că doi ani și jumătate trec repede. Și vine alt scrutin electoral.