Ministerul Finanţelor trece printr-o nouă reorganizare. Ce posturi dispar
Un proiect de Hotărâre de Guvern, publicat marți, prevede reducerea numărului maxim de posturi din Ministerul de Finanțe cu 200, precum și scăderea numărului de secretari de stat de la 6 la 4. Scopurile, se arată în document, sunt reducerea cheltuielilor şi îmbunătăţirea managementului. Aceasta este a doua reorganizare a ministerului în ultima jumătate de an. Ultima a avut loc în noiembrie 2019.
Un proiect de Hotărâre de Guvern prevede reorganizarea Ministerului Finanțelor Publice
Marți a fost publicat un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede reducerea numărului maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Finanţelor de la 1.917 exclusiv demnitarii la 1.715, scăderea numărului de secretari de stat de la 6 la 4 și, implicit, reducerea a 8 posturi aferente cabinetelor acestora. Cele două posturi de secretar de stat nu sunt ocupate în acest moment.
Proiectul precizează că, astfel, sunt vizate „reducerea cheltuielilor şi îmbunătăţirea managementului prin scurtarea circuitului informaţional-decizional şi printr-o mai mare coerenţă a acestuia”. Se mai insistă că măsurile sunt necesare pentru reducerea cheltuielilor cu resursa umană.
Reorganizarea va mai presupune comasarea unor structuri, precum și reorganizarea altora în funcție de rolul lor.
„Mai menționăm că nu există posturi ocupate, de natură contractuală, care vor fi reduse prin această reorganizare”, se mai precizează în proiect.
În luna noiembrie a anului trecut, printr-o altă reorganizare, numărul maxim de posturi al aparatului propriu al Ministerului Finanțelor a ajuns la 1.917, cu 24 mai multe decât la reorganizarea operată de fostul ministru, social-democratul Eugen Teodorovici.
Ministrul Florin Cîțu, vizat de o moțiune simplă depusă de PSD
Luni, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a ajuns în Parlament, acolo unde s-a dezbătut moțiunea simplă depusă de PSD împotriva sa.
Moțiunea a fost anunțată la finele lunii aprilie de către liderul social-democraților, Marcel Ciolacu. Acesta i-a reproșat lui Cîțu mai ales modul în care a gestionat platforma IMM Invest, menită să ajute firmele mici și mijlocii afectate de criza declanșată de coronavirus.
„Venim cu moţiune simplă, pentru că nu se mai poate trăi în acest joc fără nicio proiecţie şi fără nicio justificare. S-a ajuns la 1,7 deficit bugetar în trei luni, s-au împrumutat aproape 40 de miliarde de lei, nimeni nu ne spune ce s-a întâmplat cu acești bani”, a mai declarat, la acea vreme, Marcel Ciolacu.
Luni, de la tribuna Parlamentului, ministrul liberal a afirmat că semnatarii moțiunii ar fi trebuit să actualizeze documentul, deoarece platforma IMM Invest funcționează perfect.
„Semnatarii acestei moţiuni sunt criminali, în opinia mea, pentru că au şantajat Guvernul cu votarea stării de urgenţă. Au jucat poker cu sănătatea românilor”, a acuzat Cîțu.
Moțiunea va fi votată miercuri.
Anterior, ministrul Finanțelor a anunțat că, în aprilie, a reușit să finanțeze deficitul bugetar la o dobândă medie de 3,5% pe an, spre deosebire de guvernarea PSD care, în aceeași perioadă a anului trecut, făcea același lucru la o dobândă medie de 4,5% pe an. A precizat apoi că banii economisiți s-au dus în investiții, Sănătate și plata șomajului tehnic.
Tot marți, Ludovic Orban a prezentat mai multe măsuri pe care Guvernul le are în vedere pentru repornirea economiei. Premierul s-a referit la susținerea companiilor medii și mari, la instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru a garanta creditele comerciale, dar și la sprijinirea persoanelor care își reiau activitatea după ce s-au aflat în șomaj tehnic.