Reducerea trupelor americane din România. Acuzații pentru guvern și președinție (VIDEO)
Reducerea trupelor americane din România face parte dintr-o strategie a administrației Trump, însă avem și noi partea noastră de vină. Fostul ministru de externe Teodor Baconschi spune că am fost neserioși în tot ce ține de contactele diplomatice cu Statele Unite.
Pașii greșiți care au dus la reducerea trupelor americane
Cu umbrela NATO și SUA deasupra noastră, conducătorii țării s-au culcat pe o ureche și nu au făcut nimic concret care să arate Statelor Unite că ne dorim o cooperare militară mult mai strânsă. Și au fost atâtea summit-uri unde nu am spus nimic. Doar am așteptat să fim informați.
„Trebuia să avem un ambasador adevărat, nu ambasadorul lui Iohannis la Washington. Asta ne ajuta într-un dialog strategic. Ar fi trebuit să avem o agendă mai bogată a vizitei Oanei Țoiu la Washington. Și ar trebui să fim la fel de clari anti-Putin și pro-vest ca Polonia. Noi avem în discursurile publice politice, discursuri pro-Putin, pe față, care se bat cap în cap cu latura pro-occidentală. În Polonia este o linie clară, politică transpartinică în jurul tezei că războiul se va încheia când Putin va fi înfrânt. Polonezii au investit enorm în modernizarea armatei lor. Și noi doar promitem, avem contracte în derulare, avem licitații suspendate, avem tot felul de opțiuni ezitante, când cu unii, când cu alții. Aștept ca CSAT și Nicușor Dan să facă un pic de ordine.„, spune fostul ministru de Externe pentru B1 TV.
În 20 de ani nu am făcut nimic
Cât despre întrebarea „de ce a trebuit să aflăm din presa din Ucraina despre retragerea trupelor americane”, răspunsul e același. Cei care ne conduc sunt neserioși, spune Teodor Baconschi.
„Primul punct este că autoritățile române continuă să opereze netransparent și asta agravează pericolul unor panici psihologice sădite artificial. Trebuie să dedramatizăm ce se întâmplă acum. Încă de pe vremea lui Obama și Hillary Clinton se discuta despre o mutare strategică a Statelor Unite spre Asia și zona Pacificului, însă noi trebuie să ieșim din clasa zero de reacție strategică. Trump s-a convins că, din cauza lui Putin, europenii și-au mări capacitatea de apărare, intră într-o fază de adolescență strategică, de un început de autonomie militară. NATO e în picioare, a avut un summit de excepție la Haga, dar noi trebuie să vedem lucrurile din alt punct de vedere.
La Kogălniceanu, acum 20 de ani, s-a dezvoltat un cap de pod pentru rotația trupelor americane care mergeau în Afganistan. Noi ar trebui să devenim un hub de securitate ca atare și cu cât infrastructura construită până acum rămâne operațională, noi ar trebui să fim mult mai serioși în dezvoltarea propriei industrii de armament, să nu mai fetishizăm aceste cifre, sunt 800, sunt 1.200. Sunt forțe multinaționale și securitatea euroatlantică rămâne indivizibilă. E bine însă să ne întărim propriile forțe armate. Și mai avem, de asemenea întărirea colaborării cu aliați strategigi secundari ai SUA: Marea Britanie sau Turcia.”, a explicat fostul ministru de externe.