România între siguranță declarată și nesiguranță resimțită. De ce se tem românii? (SONDAJ/GRAFICE)

Doar 17,9% dintre români cred că țara este „foarte sigură”. Restul? Oscilează între rezerve și neîncredere. Dacă adunăm toate răspunsurile, rezultă o realitate incomodă: aproape jumătate dintre români nu sunt convinși că România e un stat sigur.

Adevărata amenințare nu vine din afară

Când românii sunt întrebați ce pune în pericol securitatea națională, răspunsul nu este Rusia, nu este războiul și nici terorismul.

Este corupția din România.

Cu 35,3%, aceasta domină categoric lista. Nu este doar o opinie – este o acuzație directă la adresa statului. În ochii cetățenilor, pericolul principal nu este un inamic extern, ci modul în care funcționează propriile instituții.

Pe locurile următoare:

• dezinformarea și manipularea (19,4%)

• instabilitatea economică (18,7%)

Abia după acestea apare ideea unui atac militar (5,8%).

Frica de război: reală, dar inegal distribuită

Aproape două treimi dintre români sunt îngrijorați, într-o măsură sau alta, de posibilitatea unui război. Totuși, această teamă nu este uniformă.

Cei mai anxioși sunt exact categoriile cele mai vulnerabile social:

• femeile

• persoanele din mediul rural

• cei cu educație redusă

În schimb, cei mai puțin îngrijorați sunt tinerii, educații și locuitorii marilor orașe.

Această diferență nu ține doar de percepții, ci de poziția în societate. Cu cât ai mai mult control asupra propriei vieți, cu atât te temi mai puțin de instabilitate.

Vestul – alegerea majoritară, dar nu de necontestat

România rămâne ferm orientată spre Vest: 76,8% susțin direcția către Uniunea Europeană, SUA și NATO.

Dar în spatele acestui procent confortabil se ascunde o schimbare lentă și periculoasă: crește zona de indecizie și există un nucleu stabil care privește spre Est.

NATO și UE: sprijin mare, fisuri vizibile

Sprijinul pentru NATO este solid: peste 84% dintre români nu vor ieșirea din alianță. Este, probabil, cel mai stabil pilon al securității percepute.

În schimb, relația cu Uniunea Europeană este mai complicată.

22,2% dintre români ar vota pentru ieșirea din UE. Nu este o majoritate, dar este suficient de mult încât să nu poată fi ignorat. Mai ales că acest procent a crescut semnificativ față de anii anteriori.

O societate divizată, nu doar îngrijorată

Poate cea mai importantă concluzie nu ține de procente, ci de tipare:

• tineri vs. vârstnici

• urban vs. rural

• educați vs. vulnerabili

• pro-occidentali vs. sceptici

Metodologia sondajului

Cercetarea realizată de INSCOP Research la solicitarea Strategic Thinking Group a inclus două valuri de culegere, în perioada 23-27 februarie 2026, respectiv 3-13 martie 2026. Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar volumul fiecărui eșantion fiind de 1100 de persoane. Eșantioanele sunt reprezentative pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

Eroarea maximă admisă a datelor pentru fiecare eșantion este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.

Rezultatele complete ale cercetării le puteți consulta aici: Barometrul Securității Naționale