Ungaria se abține la Summitul B9: refuză să semneze declarația care numește Rusia „cea mai mare amenințare la adresa securității”

Ungaria, reprezentată la summitul B9 de la București prin ambasadoarea ăn România, s-a abținut să semneze declarația comună a summit-ului B9 care califică Rusia drept ”cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității”

Ungaria nu vede Rusia ca o amenințare

La Summitul B9 desfășurat la București, statele aliate de pe flancul estic al NATO, împreună cu țările nordice și reprezentanți ai NATO și Ucrainei, au adoptat o declarație comună extrem de fermă față de Rusia.

Documentul califică Rusia drept „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților” și reafirmă sprijinul pentru Ucraina, precum și necesitatea creșterii presiunii asupra Moscovei pentru oprirea războiului.

„Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic.

Condamnăm acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare. Încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul Estic subliniază nevoia urgentă de a continua consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO, inclusiv împotriva amenințărilor UAS (Unmanned Aerial Vehicle/drone).”, arată declarația comună emisă după Summitul B9

În acest context, Ungaria a ales să nu semneze documentul.

„Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei.”, arată documentul publicat de Administrația Prezidențială.

Declarația comună a liderilor B9

Declarația B9 a reconfirmat câteva direcții majore: sprijin militar și politic continuu pentru Ucraina; consolidarea apărării pe flancul estic NATO; creșterea cheltuielilor de apărare; întărirea cooperării NATO–UE.

„Noi, liderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici, ne-am întâlnit astăzi la București. Salutăm participarea Secretarului General al NATO, precum și a Președintelui Ucrainei. De asemenea, salutăm participarea Statelor Unite ale Americii, în calitate de observator.

Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective.

Uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special a amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia, ne intensificăm în continuare contribuțiile la apărarea noastră colectivă. Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Până în prezent, s-au realizat progrese semnificative în întreaga Alianță, unii Aliați atingând deja sau depășind obiectivul de investiții în apărare.”, se mai arată în document.

Ungaria și Rusia: un istoric al tensiunilor cu NATO

1. Politica „echilibrului” a Budapestei

Guvernul Viktor Orbán a promovat constant o politică de menținere a relațiilor economice cu Rusia, în special în domeniul energiei (gaz și petrol), chiar și după invazia Ucrainei din 2022.

2. Divergențe în UE și NATO

Ungaria a fost frecvent criticată de alți membri UE și NATO pentru:

• întârzierea sau blocarea unor pachete de sancțiuni împotriva Rusiei;
• reticență în susținerea unor formulări dure anti-Moscova;
• apeluri pentru negocieri directe cu Rusia.

3. Argumentul energetic

Budapesta susține că dependența energetică face imposibilă o ruptură rapidă de Rusia, poziție folosită ca justificare pentru o linie diplomatică mai moderată.