Lovitură decisivă pentru „Legea Novak”. CCR a declarat neconstituțională regula de 40% jucători români

Curtea Constituțională a României a respins legea inspirată de fostul ministru Eduard Novak care impunea un minimum de 40% sportivi români în competițiile interne. Măsura nu se va aplica pentru sezonul 2026-2027, iar hotărârea pune capăt unui conflict juridic care a durat aproape patru ani între cluburi, federații și sportivi.

Cum a apărut „Legea Novak”

Totul a început în 2022, când fostul ministru al Sportului, Eduard Novak, a introdus prin Ordinul 500/2022 o regulă care obliga cluburile să folosească minimum 40% sportivi români în competițiile naționale. Ideea era simplă: prea mulți sportivi străini ocupau locurile din loturi, iar tinerii români pierdeau șansa de a juca, de a se dezvolta și de a ajunge la echipele naționale.

Novak susținea că sportul românesc nu poate progresa fără protejarea propriilor jucători. Modelul era inspirat din alte sisteme unde dezvoltarea talentelor locale este tratată ca prioritate strategică.

În teorie, măsura părea logică. În practică însă, aplicarea a fost extrem de complicată. Federațiile au interpretat diferit regula, iar cluburile au început să conteste ordinul, în special în handbal și baschet, unde prezența sportivilor străini este semnificativă

Inițiativa a fost transformată în proiect de lege prin propunerea deputatului Ciprian Paraschiv, parlamentar AUR din Iași. Parlamentul a adoptat modificările în 2025 și a integrat prevederile în Legea Sportului, astfel încât ele ar fi avut forță juridică superioară ordinului inițial.

Textul adoptat impunea ca în competițiile interne cluburile să folosească un procent minim de 40% jucători români și prevedea amenzi pentru nerespectare, cu sume cuprinse între 500.000 și 1.000.000 de lei.

Intervenția președintelui Nicușor Dan

Măsura a fost criticată pe motiv că aplicarea ei a fost haotică, federațiile interpretând regulile în mod diferit, iar cluburile — în special cele din handbal și baschet — au atacat prevederile în instanță invocând legislația europeană privind libera circulație a forței de muncă. După o perioadă de procese și decizii contradictorii, președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în decembrie 2025.

Parcursul parlamentar al legii a fost unul disputat: Senatul a respins inițiativa pe 30 septembrie 2025, când 69 dintre cei 119 senatori prezenți s-au abținut, însă Camera Deputaților, for decizional, a aprobat legea pe 19 noiembrie 2025, cu 239 din cei 282 de deputați prezenți votând „pentru”. Curtea Constituțională a decis ulterior că prevederile nu pot rămâne în vigoare.

Însă, președintele Nicușor Dan a refuzat însă să promulge legea și a sesizat Curtea Constituțională în decembrie 2025.

Argumentul principal a fost că legea încălca principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor, principii fundamentale atât în Constituția României, cât și în dreptul Uniunii Europene. Practic, impunerea unui procent minim de sportivi români în funcție de cetățenie putea fi interpretată ca o discriminare directă față de sportivii străini.

Șeful statului a susținut că obiectivul de susținere a sportului românesc este legitim, dar nu poate fi realizat prin încălcarea normelor constituționale și europene. Și a avut câștig de cauză la CCR

Ca urmare a deciziei Curții, toate cluburile sportive din România nu vor mai fi obligate să asigure minimum 40% jucători români în meciurile oficiale interne începând cu sezonul 2026-2027. Hotărârea înlătură astfel posibilitatea aplicării sancțiunilor financiare prevăzute de lege, de la 500.000 la 1.000.000 de lei, pentru nerespectarea cotei de 40%.

Reacții după ce CCR a respins „Legea Novak”

Inițiatorul legii, Ciprian Paraschiv, a reacționat critic la decizie, afirmând:

„Nu sunt surprins, pentru că victoria nedreptății a devenit deja o regulă în România, țara al cărui președinte se antepronunță pe rețelele sociale cu privire la o lege, înaintea Curții Constituționale. Când ai astfel de imixtiune în procesul legislativ dar și în cel de justiție, mai ales, ce așteptări să ai?

Eduard Novak a avut o inițiativă dedicată dezvoltării sportului românesc, eu am mers mai departe și am elaborat un proiect de lege dedicat dezvoltării sportului românesc, Parlamentul a votat pentru dezvoltarea sportului românesc, dar au venit cei cărora nici nu le pasă, nici nu se pricep, precum Ionuț Stroe (n.r. – fost ministru al Sportului, care s-a poziționat contra inițiativei) și Nicușor Dan, și uite-așa mergem mai departe de-acum cu prăbușirea sportului românesc!”

a spus Ciprian Paraschiv pentru GSP.ro.

A fost scandalul justificat?

Interesant este că unele statistici arătau că multe cluburi din Superliga respectau deja aproape natural pragul propus. De exemplu, FCSB avea doar 28,6% jucători străini într-o etapă analizată, iar media generală a campionatului era de 43,9% sportivi străini, deci apropiată de limita impusă.

Asta a alimentat o altă întrebare: dacă multe echipe se încadrau deja, mai era nevoie de „Legea Novak”?

Criticii spuneau că nu. Susținătorii răspundeau că fără obligație legală, cluburile vor prefera mereu soluția rapidă: transferuri externe, uneori ieftine, în locul investiției reale în juniori.