Comisia Europeană confirmă eșecul măsurilor de austeritate. Economia intră într-o zonă de îngheț

Comisia Europeană confirmă eșecul măsurilor de austeritate impuse de guvernul Bolojan. Departe de a avea efecte benefice, așa cum se spune de la tribuna guvernului, acestea au adus economia în pragul înghețului. 

Comisia Europeană confirmă eșecul austerității

Economia României va intra într-o perioadă de îngheț, în 2026, după o creştere de doar 0,7% în 2025. Comisia Europeană crede că sunt premise ca lucrurile să înceapă să se miște abia din 2027, când avansul PIB ar urma să ajungă la 2,3%. Executivul european atrage atenția că măsurile de austeritate impuse de guvernul Bolojan, inflaţia ridicată şi scumpirea energiei afectează puternic consumul intern şi duce la sărăcirea populației.

În vreme ce propaganda guvernamentală ne asigură că suntem pe drumul cel bun și că este normal să fim săraci și să plătim impozite cât mai mari, oficiailii de la Bruxelles atrag atenția că situația în care ne-a adus guvernul Bolojan nu este deloc roz. Dimpotrivă, datele arată că economia merge prost, iar redresarea se amână.

Pentru acest an, Comisia estimează o creştere economică de numai 0,1% în 2026, în vreme ce inflația va crește la 7%, comparativ cu 6,8% în 2025. Datele de la Bruxelles mai indică faptul că cetățenii vor fi cei care vor resimți cel mai acut efectele austerității. Salariile şi pensiile din sectorul public rămân îngheţate în 2025 şi 2026, iar puterea de cumpărare a fost erodată de scumpiri.

„Consolidarea fiscală în curs şi inflaţia ridicată a energiei vor reduce şi mai mult veniturile reale disponibile, ducând la scăderea consumului intern şi a importurilor”, se arată în documentul CE.

Indicatorii dezastrului economic

Indicatorii economici recenţi semnalează deja deteriorarea situaţiei economice după zece luni de guvernare cu Ilie Bolojan premier. Comisia Europeană menţionează scăderea încrederii consumatorilor, reducerea vânzărilor din retail, slăbirea producţiei industriale şi declinul turismului intern. Mai mult, este de așteptat ca șomajul să crească la 6,3% în 2026, după ce piaţa muncii a început să se răcească încă din 2025.

Economia va primi, totuși, o gură de oxigen datorită investiţiilor finanţate din fonduri europene şi a exporturilor nete. Investiţiile publice în infrastructură ar urma să crească pe măsură ce proiectele din PNRR se apropie de final. Se estimează că și construcțiile rezidenţiale îşi continuă revenirea.

Pe de altă parte, Comisia avertizează cu privire la incertitudinea politică internă. Cu cât interimatul se va prelungi la nivelul guvernului, concomitent cu riscurile geopolitie, cu atât va scădea încrederea investitorilor, fapt ce va pune în pericol ajustarea fiscală. Deficitul bugetar este estimat să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026. Ulterior, în 2027, se așteaptă la o scădere de până la 5,8%.

Reducerea deficitului a fost pusă, exclusiv în spatele populației care suportă măsurile de austeritate, în vreme ce Ilie Bolojan a protejat nomenklatura politică și rețelele clientelare conectate la banii publici. Premierul demis a refuzat să caute alte surse de reducere a cheltuielilor publice limitându-se la concedieri colective și tăieri salariale doar de la funcționarii de carieră.

Comisia Europeană se așteaptă la creșterea datoriei publice

Datoria publică este însă prognozată să crească accelerat, urmând să ajungă la aproximativ 63,4% din PIB în 2027. Aceasta era la mai puțin de 55% în 2024. Deficitul de cont curent ar urma să se reducă gradual la 6,4% din PIB până în 2027.

Comisia Europeană estimează că economia României ar putea reveni pe creştere mai solidă în 2027. Acest lucru s-ar putea întâmpla odată cu temperarea inflaţiei şi îmbunătăţirea condiţiilor de finanţare. Inflaţia este prognozată să coboare la 3,7% în 2027, apropiindu-se de intervalul ţintă al Băncii Naţionale a României.

Raportul mai arată că vor crește cheltuielile pentru apărare, de la 1,5% din PIB în 2025, la 1,8% în 2027, inclusiv prin finanţări europene din programul SAFE.