România, printre țările cu cele mai mici impozite pe venit din Europa. Ce spun datele despre echitatea fiscală și politicile adoptate de guverne

În Europa, discuția despre echitatea fiscală revine constant în prim-plan, pe fondul diferențelor mari dintre state privind impozitarea veniturilor ridicate. Datele recente arată un peisaj fiscal fragmentat, influențat de tradiții economice, politici guvernamentale și percepția publică asupra corectitudinii taxelor.

Cum funcționează impozitarea progresivă în Europa

În majoritatea statelor europene, sistemele fiscale sunt construite pe principiul progresivității, ceea ce înseamnă că persoanele cu venituri mai mari contribuie cu sume proporțional mai ridicate. Această abordare este considerată un indicator al echității sociale, deoarece urmărește distribuirea poverii fiscale în funcție de capacitatea financiară.

Conform datelor centralizate de Tax Foundation, diferențele dintre țări sunt însă semnificative, mai ales între Europa de Nord și de Vest, comparativ cu Europa Centrală și de Est.

Unde se află cele mai ridicate și cele mai scăzute cote

În 2026, cota maximă de impozitare a veniturilor personale variază de la 10% în România și Bulgaria până la 60,5% în Danemarca. Alături de Danemarca, alte state precum Franța, Austria, Spania, Belgia, Portugalia și Suedia aplică impozite de peste 50% pentru veniturile cele mai mari.

La polul opus, în afara României și Bulgariei, cote sub 25% se regăsesc în Republica Moldova, Ungaria, Ucraina, Georgia, Cehia și Estonia, multe dintre aceste țări menținând sisteme de taxare unică.

Ce arată mediile europene și marile economii

Media cotei maxime de impozitare în 35 de state europene este de 38,5%, iar în țările membre OECD urcă la 43,4%. În 18 state europene, nivelul maxim depășește pragul de 40%, semn că impozitarea ridicată rămâne larg răspândită.

Diferențele sunt evidente și între cele mai mari economii europene, unde Marea Britanie aplică o cotă de 45%, în timp ce Franța ajunge la 55,4%.

Distribuția cotelor maxime urmează un tipar regional bine conturat, statele nordice și vest-europene având, în general, impozite între 45% și 60%. În schimb, Europa Centrală și de Est, inclusiv Balcanii, preferă niveluri mai reduse, menite să stimuleze investițiile și creșterea economică.

Există totuși excepții, precum Turcia, care se apropie de media UE, sau Norvegia, unde cota maximă rămâne sub 40%.

Cum influențează politicile guvernamentale nivelul taxelor

Cotele de impozitare nu sunt fixe și pot fi ajustate în funcție de strategia fiscală a fiecărui guvern. „Guvernele pot obține venituri mai eficient folosind cotele marginale aplicate veniturilor mai mici decât prin majorarea excesivă a cotelor maxime”, explică Alex Mengden, analist la Tax Foundation.

„O rată mai mare aplicată unui anumit prag de venit afectează motivația de a câștiga mai mult doar pentru persoanele din acel interval, dar aduce venituri suplimentare de la toți cei aflați peste acel nivel”, a adăugat el.

Cum percep europenii corectitudinea fiscală

Potrivit Eurobarometer, în 2025 doar una din cinci persoane din Uniunea Europeană considera că taxele sunt plătite „în mare măsură” proporțional cu veniturile și averea, ceea ce indică o încredere limitată în echitatea sistemelor fiscale.